Ce face România dacă va fi atacată ţara sau vecinii din Republica Moldova

Preşedintele Klaus Iohannis spune că România nu va fi implicată în conflictul militar din Ucraina, la fel cum nu va fi implicată nici NATO. Întrebat ce va face România dacă va fi atacată, Iohannis a răspuns că nu există un scenariu în care România să fie ameninţată: „E ţara noastră şi aici rămânem”.

Întrebat dacă România se va implica în conflictul din Ucraina, preşedintele Klaus Iohannis a spus, sâmbătă, la tabăra de la Siret, că România nu se va implica, la fel cum nu se va implica nici NATO în conflictul ruso-ucrainean.

„Pornim de la scenariul în care acest conflict nu se va extinde. NATO nu va fi implicată în acest conflict militar şi nici România nu va fi implicată în acest conflict. Rolul nostru, pe care îl vedem, este cel pe care l-am descris: ajutăm pe cei care se refugiază, vom ajuta şi pe cei care rămân în Ucraina”, a spus Iohannis.

Întrevat, în continuare, ce se va întâmpla dacă Republica Moldova va fi atacată, Iohannis a răspuns: „Cu Moldova suntem într-o relaţie foarte strânsă şi suntem hotărâţi ca în situaţia în care umanitar este nevoie de ajutor să intervenim şi acolo. Nu avem acum date care să arate un scenariu că Moldova ar fi ameninţată”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele a mai spus că nu este niciun calcul că România va fi implicată în conflict.
„Noi nu calculăm acum un scenariu în care România să fie implicată în conflict sau să fie ameninţată. Nu pot să spun decât un lucru simplu: aici, în România, suntem acasă. Asta este ţara noastră şi aici rămânem”, a mai spus Klaus Iohannis

#Iohannis #atac #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.