Ce face România dacă va fi atacată ţara sau vecinii din Republica Moldova

Preşedintele Klaus Iohannis spune că România nu va fi implicată în conflictul militar din Ucraina, la fel cum nu va fi implicată nici NATO. Întrebat ce va face România dacă va fi atacată, Iohannis a răspuns că nu există un scenariu în care România să fie ameninţată: „E ţara noastră şi aici rămânem”.

Întrebat dacă România se va implica în conflictul din Ucraina, preşedintele Klaus Iohannis a spus, sâmbătă, la tabăra de la Siret, că România nu se va implica, la fel cum nu se va implica nici NATO în conflictul ruso-ucrainean.

„Pornim de la scenariul în care acest conflict nu se va extinde. NATO nu va fi implicată în acest conflict militar şi nici România nu va fi implicată în acest conflict. Rolul nostru, pe care îl vedem, este cel pe care l-am descris: ajutăm pe cei care se refugiază, vom ajuta şi pe cei care rămân în Ucraina”, a spus Iohannis.

Întrevat, în continuare, ce se va întâmpla dacă Republica Moldova va fi atacată, Iohannis a răspuns: „Cu Moldova suntem într-o relaţie foarte strânsă şi suntem hotărâţi ca în situaţia în care umanitar este nevoie de ajutor să intervenim şi acolo. Nu avem acum date care să arate un scenariu că Moldova ar fi ameninţată”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele a mai spus că nu este niciun calcul că România va fi implicată în conflict.
„Noi nu calculăm acum un scenariu în care România să fie implicată în conflict sau să fie ameninţată. Nu pot să spun decât un lucru simplu: aici, în România, suntem acasă. Asta este ţara noastră şi aici rămânem”, a mai spus Klaus Iohannis

#Iohannis #atac #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.