Ce frici şi dileme au marile bănci centrale: inflaţie, stagflaţie

Cea mai mare teamă a băncii centrale americane (Fed), şi nu numai, este legată de inflaţie. O mişcare colectivă de a privi dincolo de declinul generat de pandemie, către riscul accelerării inflaţiei, a apărut odată cu avertismentul Fed că ar putea începe să-şi restrângă achiziţiile de obligaţiuni în curând, perspectiva ca Banca Angliei (BoE) să majoreze dobânzile chiar în acest an, în pofida ultimelor date economice dezamăgitoare, şi alte cinci majorări operate de bănci centrale din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Între timp, Banca Centrală Europeană aşteaptă ca Fed-ul să facă primul pas pe calea majorării dobânzilor, oficialii acesteia declarându-se în mare parte în continuare mai preocupaţi de susţinerea redresării fragile. Aceştia insistă că o restrângere a stimulentelor anunţată pe 9 septembrie nu constituie genul de „tapering“ care ar putea apărea în curând în SUA, scrie Ziarul Financiar.

Până în decembrie, Fed-ul şi-ar putea restrânge susţinerea şi privi către o majorare de dobânzi, şi alte bănci centrale plănuindu-şi propriile retrageri. Tot în acest moment ar putea discuta şi zona euro direcţia viitoare a programului său de stimulente, cu o altă formă de achiziţii de obligaţiuni drept posibil rezultat pentru combaterea slăbiciunii economice a regiunii.

„BCE se aşteaptă ca problemele de dinaintea pandemiei să persiste o vreme, astfel că aceasta trebuie să fie mult mai precaută cu privire la retragerea stimulentelor“, arată Neville Hill, economist în cadrul Credit Suisse Group. „Banca va acţiona mult mai lent decât Fed-ul sau Banca Angliei“.

Deşi presiunile legate de costuri la nivel mondial au împins în sus inflaţia şi în zona euro, strategii de acolo rămân mai optimişti decât cei din alte ţări cu privire la direcţia viitoare a acesteia. Şefa BCE a declarat recent că se aşteaptă ca inflaţia să se stabilizeze anul viitor.

Întrebată când crede că BCE va majora dobânzile în raport cu Fed, aceasta a răspuns că nu are nicio idee pentru că cele două bănci operează cu programe diferite, potrivit CNBC.

Mai mulţi strategi ai Fed au invocat accelerarea inflaţiei drept motiv pentru începerea majorărilor de dobânzi chiar de anul viitor, scrie Bloomberg. Restrângerea stimulentelor ar putea veni chiar cu următoarea şedinţă de politică monetară din noiembrie, anunţa recent preşedintele băncii, Jerome Powell.

În ceea ce priveşte Banca Angliei, după ce datele economice dezamăgitoare pe septembrie, cu sectorul privat britanic având parte de cea mai slabă lună de la apogeul lockdownului din iarna trecută, au pus-o în faţa unei dileme cu privire la momentul anunţării restrângerii stimulentelor în condiţiile accelerării inflaţiei, aceasta a decis să deschidă uşa unor viitoare majorări de dobânzi chiar de anul acesta.

Banca Angliei a menţionat perspectiva majorării dobânzilor chiar în noiembrie pentru a aduce sub control creşterea accelerată a ratei inflaţiei, aşteptată să depăşească 4% în urma creşterii dramatice a preţurilor energiei.

#banci centrale #dileme #frici #stagflatie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cheltuielile lunare estimate pentru o familie de patru persoane în Republica Moldova ajung la aproximativ 36 020 de lei, fără a include chiria, potrivit datelor publicate de platforma internațională Numbeo, care monitorizează prețurile și puterea de cumpărare în peste 200 de țări. Pentru o persoană singură, costurile lunare sunt evaluate la circa 10 427 de lei, în aceleași condiții, ceea ce conturează nivelul general al cheltuielilor de trai raportat la veniturile disponibile.

Analiza Numbeo arată că costul vieții în Republica Moldova este, în medie, cu 48,4% mai mic decât în Statele Unite ale Americii, iar chiriile sunt cu 63,6% mai reduse, diferență explicată atât de nivelul salariilor, cât și de structura pieței imobiliare și a consumului. În pofida acestui decalaj, cheltuielile pentru utilități și servicii de bază reprezintă o pondere semnificativă în bugetul gospodăriilor. Pentru un apartament de aproximativ 85 m², costurile lunare pentru electricitate, încălzire, apă și salubritate se ridică, în medie, la 3 285 de lei, la care se adaugă circa 145 de lei pentru un abonament de telefonie mobilă și aproximativ 183 de lei pentru internet fix.

Datele privind consumul zilnic indică prețuri relativ accesibile la alimentele de bază: un litru de lapte costă în jur de 21 de lei, o pâine de 500 g – 10 lei, un kilogram de cartofi – aproximativ 13 lei, iar carnea de pui ajunge la circa 93 de lei/kg. Pentru fructe și legume, prețurile variază în funcție de sezon, merele fiind estimate la 16–17 lei/kg, iar roșiile la aproximativ 35 de lei/kg. O masă la un restaurant ieftin este evaluată la 150 de lei, în timp ce un prânz pentru două persoane la un local de nivel mediu ajunge la circa 500 de lei, fără băuturi.

Transportul public rămâne unul dintre cele mai accesibile segmente, cu un bilet de 6 lei și un abonament lunar de aproximativ 234 de lei. În ceea ce privește locuințele, chiria pentru un apartament cu un dormitor în centrul orașelor este, în medie, de peste 10 200 de lei, iar în afara centrului – în jur de 7 300 de lei, în timp ce pentru apartamentele cu trei camere, chiriile pot depăși 19 700 de lei în zonele centrale.

În același timp, salariul mediu lunar net este estimat la aproximativ 12 199 de lei, ceea ce evidențiază presiunea pe bugetele familiilor, mai ales în cazul celor care suportă și costuri de chirie. Datele Numbeo au fost actualizate în decembrie 2025 și se bazează pe 1 457 de înregistrări colectate în ultimele 12 luni de la 126 de contributori.

Pentru comparație regională, în România, cheltuielile lunare estimate pentru o familie de patru persoane, fără chirie, se ridică la aproximativ 41 300 de lei. În Ucraina, o familie are nevoie de circa 28 500 de lei.