Ce frici şi dileme au marile bănci centrale: inflaţie, stagflaţie

27 Sept. 2021, 13:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
27 Sept. 2021, 13:20 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Cea mai mare teamă a băncii cen­trale americane (Fed), şi nu numai, este legată de inflaţie. O mişcare colec­tivă de a privi dincolo de declinul ge­nerat de pandemie, către riscul acce­lerării inflaţiei, a apărut odată cu aver­tismentul Fed că ar putea începe să-şi restrângă achiziţiile de obligaţiuni în curând, perspectiva ca Banca Angliei (BoE) să majoreze dobânzile chiar în acest an, în pofida ultimelor date economice dezamăgitoare, şi alte cinci majorări operate de bănci centrale din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Între timp, Banca Centrală Europeană aşteaptă ca Fed-ul să facă primul pas pe calea majorării do­bânzilor, oficialii acesteia declarându-se în mare parte în continuare mai preocupaţi de susţinerea redresării fragile. Aceştia insistă că o restrângere a stimu­lentelor anunţată pe 9 septembrie nu constituie genul de „tapering“ care ar putea apărea în curând în SUA, scrie Ziarul Financiar.

Până în decembrie, Fed-ul şi-ar putea restrânge susţinerea şi privi către o majorare de dobânzi, şi alte bănci centrale plănuindu-şi propriile retrageri. Tot în acest moment ar putea discuta şi zona euro direcţia viitoare a programului său de stimulente, cu o altă formă de achiziţii de obligaţiuni drept posibil rezultat pentru combaterea slăbiciunii economice a regiunii.

„BCE se aşteaptă ca problemele de dinaintea pandemiei să persiste o vreme, astfel că aceasta trebuie să fie mult mai precaută cu privire la retragerea stimulentelor“, arată Neville Hill, economist în cadrul Credit Suisse Group. „Banca va acţiona mult mai lent decât Fed-ul sau Banca Angliei“.

Deşi presiunile legate de costuri la nivel mondial au împins în sus inflaţia şi în zona euro, strategii de acolo rămân mai optimişti decât cei din alte ţări cu privire la direcţia viitoare a acesteia. Şefa BCE a declarat recent că se aşteaptă ca inflaţia să se stabilizeze anul viitor.

Întrebată când crede că BCE va majora dobânzile în raport cu Fed, aceasta a răspuns că nu are nicio idee pentru că cele două bănci operează cu programe diferite, potrivit CNBC.

Mai mulţi strategi ai Fed au invocat accelerarea inflaţiei drept motiv pentru începerea majorărilor de dobânzi chiar de anul viitor, scrie Bloomberg. Restrângerea stimu­len­telor ar putea veni chiar cu urmă­toarea şedinţă de politică monetară din noiembrie, anunţa recent pre­şedintele băncii, Jerome Powell.

În ceea ce priveşte Banca Angliei, după ce datele economice dezamăgitoare pe septembrie, cu sectorul privat britanic având parte de cea mai slabă lună de la apogeul lockdownului din iarna trecută, au pus-o în faţa unei dileme cu privire la momentul anunţării restrângerii stimulentelor în condiţiile accelerării inflaţiei, aceasta a decis să deschidă uşa unor viitoare majorări de dobânzi chiar de anul acesta.

Banca Angliei a menţionat perspectiva majorării dobânzilor chiar în noiembrie pentru a aduce sub control creşterea accelerată a ratei inflaţiei, aşteptată să depăşească 4% în urma creşterii dramatice a preţurilor energiei.

04 Nov. 2026, 11:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 11:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.