Ce încasări raportează Serviciul Vamal în perioada 9-15 mai? Aproape 3% din bani vin de la persoanele fizice

În perioada 09 – 15 mai 2022, încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat se ridică la peste 557,3 milioane de lei. Potrivit informațiilor, suma este mai mare cu 22,2% față de sarcina bugetară stabilită pentru acest interval. Persoanele fizice au contribuit cu aproape 3%.

Astfel, de către persoane fizice au fost introduse bunuri a căror valoare în vamă depășește limita neimpozabilă, fiind încasate plăți în valoare de peste 15,4 milioane lei, ceea ce reprezintă 2,8 % din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă.

„Banii colectați de la contribuabili sunt vărsați direct în bugetul de stat și redistribuiți pentru salarii, dezvoltarea infrastructurii, proiecte sociale ș.a.”, se arată într-un comunicat de presă al Serviciului Vamal.

De asemenea, pe parcursul săptămânii trecute, au fost perfectate 10 015 declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 77 251 de traversări. Cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 21 222 și, respectiv, 15 929 traversări.

De la începutul anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat 10,9 miliarde lei, fiind atestată o creștere de 24,6 % față de încasările din intervalul corespondent al anului 2021.

#incasari #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat în legătură cu intenția procurorului general interimar, Ion Munteanu, de a candida pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), în contextul informațiilor apărute în presă despre o posibilă implicare a acestuia în acoperirea rețelelor criminale implicate în furtul miliardului.

Întrebat despre veridicitatea acestor acuzații și despre oportunitatea candidaturii lui Munteanu, Grosu a declarat:
„Nu știu de nicio presă. Au apărut, iarăși, fantasmagorii de-astea. Atât timp cât nu este probat, nu pot comenta astfel de informații”.

Grosu a precizat că, atâta timp cât legislația permite și criteriile de eligibilitate sunt îndeplinite, Munteanu are dreptul legal să participe la concurs:

„Este dreptul oricărui candidat, fie că este procuror, avocat sau cadru universitar, dacă are studii juridice și experiență în domeniu. Să treacă toate verificările și examenele. În rest, zvonuri nu comentez”.

Potrivit unei investigații publicate de BANI.MD, Munteanu a avut un rol-cheie în protejarea unei rețele criminale care a devalizat BEM prin utilizarea unor companii-fantomă controlate cu acte falsificate, inclusiv prin intermediul unui „boschetar” decedat în 2014 — Alexei Crăciun. Acesta a fost folosit fictiv ca administrator al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat credite în valoare totală de 2,9 milioane de euro de la BEM. Aceste împrumuturi nu au fost rambursate nici până astăzi.

Documentele arată că, în dosarul civil falsificat nr. 2-16139/2013, judecătoarea Iurie Țurcanu a emis o hotărâre care i-a atribuit lui Crăciun proprietatea asupra firmelor respective, în baza unor acte fictive. Acțiunile s-au desfășurat cu implicarea registratorului de stat Ala Dragomir și a mai multor membri ai unei rețele criminale organizate, printre care Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi și Ilona Macari.
Deși încă din 2013–2015 existau dovezi clare privind frauda și identitatea adevăraților beneficiari, Ion Munteanu, în calitate de procuror de caz, nu a pornit urmărirea penală împotriva grupului, fapt ce a permis continuarea activității infracționale. Omul de afaceri Alexei Damaschin, parte prejudiciată în dosar, susține că prejudiciul total ajunge la peste 100 de milioane de lei.

Mai mult, potrivit procurorului Tatiana Nadulișneac, faptele rețelei formate din Tverdohleb, Lambantu și alții constituie escrocherie în proporții deosebit de mari, iar tergiversarea urmăririi penale ar fi împiedicat investigarea unui posibil omor premeditat — cel al lui Crăciun, folosit post-mortem în schemele frauduloase.

Ancheta scoate la iveală și legături cu compania Kelway Trading Limited din România, despre care se afirmă că transfera 10% din creditele neperformante către conturile unor înalți procurori, inclusiv foștii șefi Eduard Mașnic și Eduard Harunjen. Aceasta este suspectată că ar fi servit drept paravan pentru „plăți de loialitate” către procurori și deputați.

În noiembrie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat de Damaschin cu privire la presupusa inacțiune a lui Ion Munteanu, însă plângerea a fost respinsă, după un vot controversat: 4 membri au susținut-o, 6 s-au opus. Ulterior, în martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis demararea procedurii de contencios administrativ pentru anularea deciziei CSP.

În ciuda acestui fundal grav, Ion Munteanu a câștigat recent concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea unui loc la Curtea Supremă de Justiție, acumulând cel mai mare punctaj — 76,5.