Ce înseamnă distrugerea barajului de peste Nipru: Probabil cel mai mare dezastru tehnologic al Europei din ultimii ani

Aruncarea barajului din epoca sovietică, care este controlată de Rusia, ar dezlănţui un zid de apă inundabilă în mare parte din regiunea Herson.

Preşedintele Ucrainei, Zelenski, a sugerat că ceea ce el a numit „distrugerea” barajului Nova Kakhovka, a fost vina „teroriştilor ruşi”.

Ministrul de Externe al Ucrainei a numit distrugerea barajului „probabil cel mai mare dezastru tehnologic al Europei din ultimele decenii” şi o „crimă de război odioasă”.

Tymofiy Mylovanov, fost ministru şi preşedinte al Şcolii de Economie din Kiev, sugerează că malul stâng al râului Nipro, ocupat de ruşi, este mai expus unui risc.

Aproximativ 16.000 de persoane ar putea fi afectate de potenţialele inundaţii de la baraj, spune fostul ministru.

Anton Gerashchenko, un fost ministru şi consilier al Ministerului de Interne, a sugerat pe reţelele sociale că aproximativ 16.000 de persoane ar putea fi afectate de orice potenţială inundaţie de la spargerea barajului Nova Kakhovka.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baraj #nipru #catastrofă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .