Ce înseamnă distrugerea barajului de peste Nipru: Probabil cel mai mare dezastru tehnologic al Europei din ultimii ani

Aruncarea barajului din epoca sovietică, care este controlată de Rusia, ar dezlănţui un zid de apă inundabilă în mare parte din regiunea Herson.

Preşedintele Ucrainei, Zelenski, a sugerat că ceea ce el a numit „distrugerea” barajului Nova Kakhovka, a fost vina „teroriştilor ruşi”.

Ministrul de Externe al Ucrainei a numit distrugerea barajului „probabil cel mai mare dezastru tehnologic al Europei din ultimele decenii” şi o „crimă de război odioasă”.

Tymofiy Mylovanov, fost ministru şi preşedinte al Şcolii de Economie din Kiev, sugerează că malul stâng al râului Nipro, ocupat de ruşi, este mai expus unui risc.

Aproximativ 16.000 de persoane ar putea fi afectate de potenţialele inundaţii de la baraj, spune fostul ministru.

Anton Gerashchenko, un fost ministru şi consilier al Ministerului de Interne, a sugerat pe reţelele sociale că aproximativ 16.000 de persoane ar putea fi afectate de orice potenţială inundaţie de la spargerea barajului Nova Kakhovka.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baraj #nipru #catastrofă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.