Ce înseamnă plecarea lui Johnson pentru Ucraina. Marea Britanie, al doilea cel mai mare furnizor de arme al Kievului

Demisia lui Boris Johnson a stârnit o neliniște considerabilă și speculații în Ucraina, unde este văzut pe scară largă drept unul dintre cei mai fermi susținători ai țării. Sub conducerea lui Johnson, Regatul Unit a condus efortul pentru înarmarea Ucrainei și în prezent este al doilea cel mai mare furnizor de arme al Ucrainei, după Statele Unite.

Într-un moment în care alți lideri occidentali au subliniat nevoia de prudență și compromis, premierul britanic demisionar a fost, de asemenea, deschis în condamnarea lui Putin și în angajamentul pentru victoria ucrainei. Două vizite importante din timpul războiului i-au consolidat și mai mult statutul de cel mai popular politician străin din Ucraina.

Mulți din Kiev se întreabă cum ar putea afecta plecarea lui Johnson sprijinul britanic pentru Ucraina. Răspunsul scurt este că este puțin probabil să existe schimbări majore în politica Regatului Unit în Ucraina, indiferent de cine preia conducerea ca următorul prim-ministru al țării, scrie fostul ambasador britanic în SUA, Peter Westmacott, într-o analiză pentru Atlantic Council.

În discursul său de demisie din Downing Street, Johnson a spus totuși că va rămâne în funcție până când partidul își va alege succesorul. Acest lucru ar putea dura luni de zile, deoarece există mulți candidați pentru job și procesele sale urmează să fie finalizate. În mod bizar, în orele premergătoare anunțului privind demisia, Johnson a numit un număr de miniștri pentru a ocupa posturile vacante lăsate de cei care au demisionat. Implicația este că intenționează să continue să guverneze atât timp cât poate.

Rămâne de văzut dacă Partidul Conservator va fi de acord cu asta. A durat mai mult decât și-ar fi dorit mulți membri ca Johnson să ia decizia și mulți și-ar dori ca el să plece acum, lăsându-l pe adjunctul său, Dominic Raab, sau un alt conservator senior la conducere, în timp ce următorul prim-ministru este ales.

Este prea devreme să spunem ce va însemna plecarea lui Johnson pentru legăturile transatlantice. Relațiile cu administrația Biden au fost corecte, dar afectate de sentimentul în rândul democraților că Brexitul a fost o politică proastă pentru Statele Unite și pentru Europa, vândută greșit de Johnson și aliații săi; de senzația că Johnson ar fi preferat să-l vadă fostul președinte american Donald Trump câștigând un al doilea mandat; și de îngrijorarea irlandezilor-americani din toate părțile că abordarea guvernului Johnson față de aspectul nord-irlandez al Brexit-ului riscă să submineze Acordul din Vinerea Mare/Belfast din 1998, care a pus capăt celor 30 de ani de tulburări. Casa Albă și alții vor spera că succesorul lui Johnson este mai puțin dornic să adopte o legislație unilaterală la Westminster pentru a modifica Protocolul Irlandei de Nord – un acord internațional negociat de administrația Johnson ca mijloc de a rezolva o problemă pe care chiar britanicii au creat-o optând pentru o forma dură de Brexit.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Johnson #premier #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.