Ce înseamnă plecarea lui Johnson pentru Ucraina. Marea Britanie, al doilea cel mai mare furnizor de arme al Kievului

Demisia lui Boris Johnson a stârnit o neliniște considerabilă și speculații în Ucraina, unde este văzut pe scară largă drept unul dintre cei mai fermi susținători ai țării. Sub conducerea lui Johnson, Regatul Unit a condus efortul pentru înarmarea Ucrainei și în prezent este al doilea cel mai mare furnizor de arme al Ucrainei, după Statele Unite.

Într-un moment în care alți lideri occidentali au subliniat nevoia de prudență și compromis, premierul britanic demisionar a fost, de asemenea, deschis în condamnarea lui Putin și în angajamentul pentru victoria ucrainei. Două vizite importante din timpul războiului i-au consolidat și mai mult statutul de cel mai popular politician străin din Ucraina.

Mulți din Kiev se întreabă cum ar putea afecta plecarea lui Johnson sprijinul britanic pentru Ucraina. Răspunsul scurt este că este puțin probabil să existe schimbări majore în politica Regatului Unit în Ucraina, indiferent de cine preia conducerea ca următorul prim-ministru al țării, scrie fostul ambasador britanic în SUA, Peter Westmacott, într-o analiză pentru Atlantic Council.

În discursul său de demisie din Downing Street, Johnson a spus totuși că va rămâne în funcție până când partidul își va alege succesorul. Acest lucru ar putea dura luni de zile, deoarece există mulți candidați pentru job și procesele sale urmează să fie finalizate. În mod bizar, în orele premergătoare anunțului privind demisia, Johnson a numit un număr de miniștri pentru a ocupa posturile vacante lăsate de cei care au demisionat. Implicația este că intenționează să continue să guverneze atât timp cât poate.

Rămâne de văzut dacă Partidul Conservator va fi de acord cu asta. A durat mai mult decât și-ar fi dorit mulți membri ca Johnson să ia decizia și mulți și-ar dori ca el să plece acum, lăsându-l pe adjunctul său, Dominic Raab, sau un alt conservator senior la conducere, în timp ce următorul prim-ministru este ales.

Este prea devreme să spunem ce va însemna plecarea lui Johnson pentru legăturile transatlantice. Relațiile cu administrația Biden au fost corecte, dar afectate de sentimentul în rândul democraților că Brexitul a fost o politică proastă pentru Statele Unite și pentru Europa, vândută greșit de Johnson și aliații săi; de senzația că Johnson ar fi preferat să-l vadă fostul președinte american Donald Trump câștigând un al doilea mandat; și de îngrijorarea irlandezilor-americani din toate părțile că abordarea guvernului Johnson față de aspectul nord-irlandez al Brexit-ului riscă să submineze Acordul din Vinerea Mare/Belfast din 1998, care a pus capăt celor 30 de ani de tulburări. Casa Albă și alții vor spera că succesorul lui Johnson este mai puțin dornic să adopte o legislație unilaterală la Westminster pentru a modifica Protocolul Irlandei de Nord – un acord internațional negociat de administrația Johnson ca mijloc de a rezolva o problemă pe care chiar britanicii au creat-o optând pentru o forma dură de Brexit.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Johnson #premier #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.