Ce înseamnă plecarea lui Johnson pentru Ucraina. Marea Britanie, al doilea cel mai mare furnizor de arme al Kievului

Demisia lui Boris Johnson a stârnit o neliniște considerabilă și speculații în Ucraina, unde este văzut pe scară largă drept unul dintre cei mai fermi susținători ai țării. Sub conducerea lui Johnson, Regatul Unit a condus efortul pentru înarmarea Ucrainei și în prezent este al doilea cel mai mare furnizor de arme al Ucrainei, după Statele Unite.

Într-un moment în care alți lideri occidentali au subliniat nevoia de prudență și compromis, premierul britanic demisionar a fost, de asemenea, deschis în condamnarea lui Putin și în angajamentul pentru victoria ucrainei. Două vizite importante din timpul războiului i-au consolidat și mai mult statutul de cel mai popular politician străin din Ucraina.

Mulți din Kiev se întreabă cum ar putea afecta plecarea lui Johnson sprijinul britanic pentru Ucraina. Răspunsul scurt este că este puțin probabil să existe schimbări majore în politica Regatului Unit în Ucraina, indiferent de cine preia conducerea ca următorul prim-ministru al țării, scrie fostul ambasador britanic în SUA, Peter Westmacott, într-o analiză pentru Atlantic Council.

În discursul său de demisie din Downing Street, Johnson a spus totuși că va rămâne în funcție până când partidul își va alege succesorul. Acest lucru ar putea dura luni de zile, deoarece există mulți candidați pentru job și procesele sale urmează să fie finalizate. În mod bizar, în orele premergătoare anunțului privind demisia, Johnson a numit un număr de miniștri pentru a ocupa posturile vacante lăsate de cei care au demisionat. Implicația este că intenționează să continue să guverneze atât timp cât poate.

Rămâne de văzut dacă Partidul Conservator va fi de acord cu asta. A durat mai mult decât și-ar fi dorit mulți membri ca Johnson să ia decizia și mulți și-ar dori ca el să plece acum, lăsându-l pe adjunctul său, Dominic Raab, sau un alt conservator senior la conducere, în timp ce următorul prim-ministru este ales.

Este prea devreme să spunem ce va însemna plecarea lui Johnson pentru legăturile transatlantice. Relațiile cu administrația Biden au fost corecte, dar afectate de sentimentul în rândul democraților că Brexitul a fost o politică proastă pentru Statele Unite și pentru Europa, vândută greșit de Johnson și aliații săi; de senzația că Johnson ar fi preferat să-l vadă fostul președinte american Donald Trump câștigând un al doilea mandat; și de îngrijorarea irlandezilor-americani din toate părțile că abordarea guvernului Johnson față de aspectul nord-irlandez al Brexit-ului riscă să submineze Acordul din Vinerea Mare/Belfast din 1998, care a pus capăt celor 30 de ani de tulburări. Casa Albă și alții vor spera că succesorul lui Johnson este mai puțin dornic să adopte o legislație unilaterală la Westminster pentru a modifica Protocolul Irlandei de Nord – un acord internațional negociat de administrația Johnson ca mijloc de a rezolva o problemă pe care chiar britanicii au creat-o optând pentru o forma dură de Brexit.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Johnson #premier #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.