Ce rol au avut criptomonedele în finanțarea Hamas. Rețeaua prin care militanții au reușit să adune milioane de dolari

Încă de la izbucnirea conflictului armat dintre Israel și organizația Hamas, care conduce Fâșia Gaza, analiștii au readus în atenție sprijinul militar și financiar pe care Iranul l-a acordat militanților. Mai multe anchete derulate în SUA și în alte locuri din lume arată, însă, că nu e singura sursă de venituri de care a beneficiat gruparea. Hamas a primit, ani la rândul, donații în criptomonede, iar sistemul prin care erau ascunse aceste tranzacții era unul extrem de sofisticat și foarte bine pus la punct, scrie digi24.ro.

La începutul săptămânii, Israelul anunța că a înghețat conturile de criptomonede folosite pe rețelele de socializare pentru a strânge donații pentru gruparea Hamas.

Detaliile nu erau foarte clare – nu se știa despre câte conturi e vorba și nu se cunoșteau nici sumele care ajungeau la militanții palestinieni. Un lucru e cert, însă.

Gruparea continua să primească finanțare prin intermediul criptomonedelor, deși susținea la jumătatea anului că a renunțat la utilizarea portofelelor digitale. Analiștii cred că militanții Hamas au reușit să adune zeci de milioane de dolari pe parcursul ultimilor ani din donații în criptomonede.

Sistem sofisticat

Gruparea teroristă Hamas folosește un sistem sofisticat de criptomonezi și investiții denumit „DeFi Protocols (n.red.: finanțe descentralizate)” pentru a-și finanța activitățile. Încă din 2019, Brigăzile Al-Qassam, aripa militară a Hamas, cereau donații în Bitcoin, dar organizația folosește și alte criptomonede, mai puțin cunoscute și mai greu de urmărit.

Gruparea a primit donații inclusiv în Dogecoin, criptomoneda promovată adesea de Elon Musk, dar și în așa numitele stablecoins, precum Tether și USDC, care depind de evoluția dolarului american.

„În august 2020, guvernul SUA a confiscat milioane de dolari de la grupuri teroriste care foloseau criptomonede pentru a strânge bani”, arată un raport al companiei Elliptic, specializată în a ajuta afacerile să se conformeze normelor de reglementare din domeniu.

Reprezentanții Elliptic au declarat pentru Wall Street Journal că Jihadul Islamic Palestinian, un grup militant care a luat ostatici în recentul atac asupra Israelului, a mai colectat încă 93 de milioane de dolari în criptomonede între iunie 2021 și august 2023.

Hamas, de asemenea, a colectat aproximativ 41 de milioane de dolari în plăți digitale”, se mai arată în raport.

„Oportuniști și adaptabili”

De-a lungul anilor, membrii grupării au reușit să evite sancțiunile impuse de Israel și Egipt și au reușit să-și diversifice sursele de finanțare.

„Nu există o singură metodă de finanțare pentru Hamas sau alte organizații teroriste. Sunt oportuniști și adaptabili”, a spus fostul analist CIA Yaya Fanusie, acum membru senior adjunct la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană. „Eforturile de a-i opri sunt un joc constant de-a șoarecele și pisica”, potrivit acestuia.

Hamas nu s-a ferit nici să ceară public bani pentru a se finanța.

Gruparea, considerată teroristă de puterile occidentale, a folosit Facebook și X pentru a-și posta în mod public datele portofelelor digitale și pentru a le spune oamenilor cum să doneze, potrivit unui raport publicat în acest an de Departamentul pentru Securitate Internă din SUA.

Un bărbat din New Jersey a fost chiar anchetat în 2019, după ce s-a lăudat pe Instagram că „tocmai a donat 100 de dolari pentru Hamas”. Acesta a pledat vinovat în fața judecătorilor și a recunoscut că a trimis și parte dintr-un Bitcoin, undeva la 20 de dolari.

Tranzacții la limita legală

Pe măsură ce guvernele au încercat să controleze astfel de tranzacții, aripa militară a Hamas – Brigăzile al-Qassam – a anunțat în aprilie că va opri strângerea de fonduri în Bitcoin, tocmai pentru a-și proteja donatorii.

Dar se pare că Hamas n-a renunțat la astfel de practici.

Nu este clar câți bani au primit militanții palestinieni în criptomonede, dar există dovezi că au strâns sume semnificative.

Potrivit lui Dmitry Machikhin, CEO al software-ului de analiză criptografică BitOK, adresele de criptomonede legate de Hamas și confiscate de autoritățile israeliene au primit aproape 41 de milioane de dolari între 2020 și 2023, scrie WSJ.

Alte 94 de milioane de dolari ar fi fost deținute de Jihadul Islamic Palestinian, aliat al Hamas, potrivit Elliptic. Compania a remarcat, totuși, că nu era clar ce parte din aceste active aparțineau direct grupului.

Hamas și Brigăzile sale al-Qassam sunt printre „cei mai de succes inițiatori ai strângerii de fonduri bazate pe criptoactive până în prezent, dacă ne raportam la sumele adunate în acest fel”, a declarat Arda Akartuna, cercetător la Elliptic, pentru CNN.

Rețea greu de urmărit

Akartuna a remarcat că urmărirea tranzacțiilor cu criptomonede asociate cu Brigăzile al-Qassam a fost extrem de complicată. Grupul folosea adresele cripto de „utilizare unică”, care sunt generate o singură dată, pentru fiecare donator în parte. Mai mult, schimburile ilegale converteau în mod anonim criptomoneda în numerar, fără înregistrări.

„Infractorii vor căuta întotdeauna cea mai bună alternativă pentru a-și continua activitățile”, a spus Akartuna, explicând modul în care apar noi modalități de a strânge fonduri pe măsură sistemele evoluează.

Iran, cel mai important finanțator pentru Hamas

Dincolo de tranzacțiile cu criptomonede, Hamas a fost ajutată puternic de Iran, un adversar declarat al Israelului. Teheranul a oferit până la 100 de milioane de dolari anual grupărilor teroriste palestiniene, inclusiv Hamas și Jihadul Islamic Palestinian, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA din 2021.

Hamas a primit uneori fonduri iraniene prin finanțatori cu sediul în Turcia și Liban. De exemplu, un agent financiar din Liban a funcționat ca intermediar între Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran și Hamas și a lucrat cu grupul libanez Hezbollah pentru a se asigura că fondurile au fost transferate, potrivit unui raport al Trezoreriei americane din 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cripto #Hamas #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.