Ce s-a întâmplat cu Bitcoin și Ethereum la trei zile după ce China a declarat tranzacțiile ilegale

27 Sept. 2021, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
27 Sept. 2021, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Huobi, unul dintre cele mai mari exchange-uri cu expunere pe criptomonede din lume, a spus că a încetat să proceseze noile deschideri de cont pentru utilizatorii din China continentală, după ce Beijingul şi-a înăsprit măsurile îndreptate asupra industriei crypto, transmite CNBC.

Măsurile vin după ce, vineri, Banca Populară a Chinei a declarat ilegale toate tranzacţiile cu monede digitale. Totodată, banca centrală chineză şi-a îndreptat atenţia asupra exchange-urilor străine care furnizează servicii utilizatorilor din China continentală.

Pe lângă faptul că Huobi va ignora noile înregistrări pentru utilizatorii din China continentală, compania va retrage gradual și conturile clienţilor actuali până la sfârşitul anului. Între timp, Binance, un al exchange major de criptomonede, a blocat înregistrările de cont care folosesc numere de telefon din China. De asemenea, aplicaţia Binance nu mai poate fi descărcată în a doua economie a lumii.

Restricţiile au luat naştere pe fondul temerilor autorităţilor din Beijing cu privire la impactul exercitat de monedele virtuale asupra stabilităţii financiare a ţării şi îndeplinirii obiectivelor privind emisiile de carbon, notând aici procesele de minare ale Bitcoinului.

În prezent, cele mai importante criptomonede au reuşit să treacă peste şocul provocat de decizia de săptămâna trecută a Beijingului, ajungând la nivelurile înregistrate înainte de anunţarea noilor măsuri.

Bitcoinul a crescut cu peste 6% în ultimele 24 de ore şi se apropie de 44.000 de dolari, iar Ethereum a înregistrat un plus de 11,7% la 3.093 dolari. XRP şi Cardano s-au apreciat cu 6% şi, respectiv, 2,7%.

Totuşi, acţiunile asociate cu piaţa crypto nu s-au dovedit la fel de rezistente. Houbi a scăzut cu aproape 20% pe bursa din Hong Kong, în timp ce firma de software Meitu şi furnizorul de date MicroStrategy au suferit un declin de 6,7% şi, respectiv, 2,8%, conform Bloomberg.

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 07:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2026, 07:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, ex-premierul Dorin Recean promitea că linia va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, până la sfârșitul lunii martie.

Invitat în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale s-au bazat pe presupuneri tehnice care nu au ținut cont de dificultățile apărute ulterior. Potrivit acestuia, în lunile octombrie și noiembrie au fost înregistrate condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat lucrările, în special în stațiile electrice.

Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în luna ianuarie au avut loc ajustările și testările tehnice. Totuși, proiectul nu se rezumă doar la linia propriu-zisă, ci include și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde au apărut întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Junghietu, menționând că, în pofida vremii nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.
Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind considerată una dintre cele mai importante infrastructuri energetice menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.