Ce s-a întâmplat cu Bitcoin și Ethereum la trei zile după ce China a declarat tranzacțiile ilegale

Huobi, unul dintre cele mai mari exchange-uri cu expunere pe criptomonede din lume, a spus că a încetat să proceseze noile deschideri de cont pentru utilizatorii din China continentală, după ce Beijingul şi-a înăsprit măsurile îndreptate asupra industriei crypto, transmite CNBC.

Măsurile vin după ce, vineri, Banca Populară a Chinei a declarat ilegale toate tranzacţiile cu monede digitale. Totodată, banca centrală chineză şi-a îndreptat atenţia asupra exchange-urilor străine care furnizează servicii utilizatorilor din China continentală.

Pe lângă faptul că Huobi va ignora noile înregistrări pentru utilizatorii din China continentală, compania va retrage gradual și conturile clienţilor actuali până la sfârşitul anului. Între timp, Binance, un al exchange major de criptomonede, a blocat înregistrările de cont care folosesc numere de telefon din China. De asemenea, aplicaţia Binance nu mai poate fi descărcată în a doua economie a lumii.

Restricţiile au luat naştere pe fondul temerilor autorităţilor din Beijing cu privire la impactul exercitat de monedele virtuale asupra stabilităţii financiare a ţării şi îndeplinirii obiectivelor privind emisiile de carbon, notând aici procesele de minare ale Bitcoinului.

În prezent, cele mai importante criptomonede au reuşit să treacă peste şocul provocat de decizia de săptămâna trecută a Beijingului, ajungând la nivelurile înregistrate înainte de anunţarea noilor măsuri.

Bitcoinul a crescut cu peste 6% în ultimele 24 de ore şi se apropie de 44.000 de dolari, iar Ethereum a înregistrat un plus de 11,7% la 3.093 dolari. XRP şi Cardano s-au apreciat cu 6% şi, respectiv, 2,7%.

Totuşi, acţiunile asociate cu piaţa crypto nu s-au dovedit la fel de rezistente. Houbi a scăzut cu aproape 20% pe bursa din Hong Kong, în timp ce firma de software Meitu şi furnizorul de date MicroStrategy au suferit un declin de 6,7% şi, respectiv, 2,8%, conform Bloomberg.

#ilegale #etherum #tranzactii #pret #criptomonede #bitcoin #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.