Ce s-a întâmplat cu Bitcoin și Ethereum la trei zile după ce China a declarat tranzacțiile ilegale

27 Sept. 2021, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
27 Sept. 2021, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Huobi, unul dintre cele mai mari exchange-uri cu expunere pe criptomonede din lume, a spus că a încetat să proceseze noile deschideri de cont pentru utilizatorii din China continentală, după ce Beijingul şi-a înăsprit măsurile îndreptate asupra industriei crypto, transmite CNBC.

Măsurile vin după ce, vineri, Banca Populară a Chinei a declarat ilegale toate tranzacţiile cu monede digitale. Totodată, banca centrală chineză şi-a îndreptat atenţia asupra exchange-urilor străine care furnizează servicii utilizatorilor din China continentală.

Pe lângă faptul că Huobi va ignora noile înregistrări pentru utilizatorii din China continentală, compania va retrage gradual și conturile clienţilor actuali până la sfârşitul anului. Între timp, Binance, un al exchange major de criptomonede, a blocat înregistrările de cont care folosesc numere de telefon din China. De asemenea, aplicaţia Binance nu mai poate fi descărcată în a doua economie a lumii.

Restricţiile au luat naştere pe fondul temerilor autorităţilor din Beijing cu privire la impactul exercitat de monedele virtuale asupra stabilităţii financiare a ţării şi îndeplinirii obiectivelor privind emisiile de carbon, notând aici procesele de minare ale Bitcoinului.

În prezent, cele mai importante criptomonede au reuşit să treacă peste şocul provocat de decizia de săptămâna trecută a Beijingului, ajungând la nivelurile înregistrate înainte de anunţarea noilor măsuri.

Bitcoinul a crescut cu peste 6% în ultimele 24 de ore şi se apropie de 44.000 de dolari, iar Ethereum a înregistrat un plus de 11,7% la 3.093 dolari. XRP şi Cardano s-au apreciat cu 6% şi, respectiv, 2,7%.

Totuşi, acţiunile asociate cu piaţa crypto nu s-au dovedit la fel de rezistente. Houbi a scăzut cu aproape 20% pe bursa din Hong Kong, în timp ce firma de software Meitu şi furnizorul de date MicroStrategy au suferit un declin de 6,7% şi, respectiv, 2,8%, conform Bloomberg.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!