Ce salarii au antrenorii echipelor de la EURO 2024. E de ordinul milioanelor de euro

12 Iul. 2024, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2024, 08:54 // Actual //  bani.md

Cu trei zile înaintea finalei EURO 2024 dintre Spania și Anglia, publicația Marca a publicat o listă cu salariile pe care le câștigă selecționerii care au fost prezenți la turneul final din Germania, informează Digi Sport.

Topul salariilor selecționerilor de la EURO 2024:

  1. Gareth Southgate (Anglia) – 5,8 milioane de euro
  2. Julian Nagelsmann (Germania) – 4,8 milioane de euro
  3. Roberto Martinez (Portugalia) – 4 milioane de euro
  4. Didier Deschamps (Franța) – 3,8 milioane de euro
  5. Ronald Koeman (Olanda) – 3 milioane de euro
  6. Luciani Spaletti (Italia) – 3 milioane de euro
  7. Vinceno Montella (Turcia) – 1,8 milioane de euro
  8. Murat Yakin (Elveția) – 1,6 milioane de euro
  9. Ralf Rangnick (Austria) – 1,5 milioane de euro
  10. Domenico Tedesco (Belgia) – 1,5 milioane de euro
  11. Zlatko Dalic (Croația) – 1,5 milioane de euro
  12. Dragan Stojkovic (Serbia) – 1,4 milioane de euro
  13. Luis de la Fuente (Spania) – 1,25 milioane de euro
  14. Serghei Rebrov (Ucraina) – 1,25 milioane de euro
  15. Kasper Hjulmand (Danemarca) – 1,15 milioane de euro
  16. Sylvinho (Albania) – 750.000 de euro
  17. Michael Probierz (Polonia) – 560.000 de euro
  18. Steve Clark (Scoția) – 550.000 de euro
  19. Francesco Calzona (Slovacia) – 540.000 de euro
  20. Marco Rossi (Ungaria) – 300.000 de euro
  21. Matja Kek (Slovenia) – 300.000 de euro
  22. Ivan Hasek (Cehia) – 250.000 de euro
  23. Edi Iordănescu (România) – 240.000 de euro
  24. Willy Sagnol (Georgia) – 200.000 de euro

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 11:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2026, 11:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate,  riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM