Ce salarii au antrenorii echipelor de la EURO 2024. E de ordinul milioanelor de euro

12 Iul. 2024, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2024, 08:54 // Actual //  bani.md

Cu trei zile înaintea finalei EURO 2024 dintre Spania și Anglia, publicația Marca a publicat o listă cu salariile pe care le câștigă selecționerii care au fost prezenți la turneul final din Germania, informează Digi Sport.

Topul salariilor selecționerilor de la EURO 2024:

  1. Gareth Southgate (Anglia) – 5,8 milioane de euro
  2. Julian Nagelsmann (Germania) – 4,8 milioane de euro
  3. Roberto Martinez (Portugalia) – 4 milioane de euro
  4. Didier Deschamps (Franța) – 3,8 milioane de euro
  5. Ronald Koeman (Olanda) – 3 milioane de euro
  6. Luciani Spaletti (Italia) – 3 milioane de euro
  7. Vinceno Montella (Turcia) – 1,8 milioane de euro
  8. Murat Yakin (Elveția) – 1,6 milioane de euro
  9. Ralf Rangnick (Austria) – 1,5 milioane de euro
  10. Domenico Tedesco (Belgia) – 1,5 milioane de euro
  11. Zlatko Dalic (Croația) – 1,5 milioane de euro
  12. Dragan Stojkovic (Serbia) – 1,4 milioane de euro
  13. Luis de la Fuente (Spania) – 1,25 milioane de euro
  14. Serghei Rebrov (Ucraina) – 1,25 milioane de euro
  15. Kasper Hjulmand (Danemarca) – 1,15 milioane de euro
  16. Sylvinho (Albania) – 750.000 de euro
  17. Michael Probierz (Polonia) – 560.000 de euro
  18. Steve Clark (Scoția) – 550.000 de euro
  19. Francesco Calzona (Slovacia) – 540.000 de euro
  20. Marco Rossi (Ungaria) – 300.000 de euro
  21. Matja Kek (Slovenia) – 300.000 de euro
  22. Ivan Hasek (Cehia) – 250.000 de euro
  23. Edi Iordănescu (România) – 240.000 de euro
  24. Willy Sagnol (Georgia) – 200.000 de euro

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!