Cea mai lungă vânătoare de comori din istorie s-a încheiat după 31 de ani: Descoperirea care a uimit lumea

Cea mai lungă vânătoare de comori din lume a ajuns la final, după ce Franța a anunțat că o statuetă îngropată a unei bufnițe a fost în sfârșit dezgropată, după 31 de ani, scrie BBC. Este vorba de replica de bronz a unei statui reale din aur care valorează 168.000 de dolari și va fi oferită ca premiu celui care a găsit-o.

„Confirmăm că bufnița de aur a fost dezgropată noaptea trecută”, precizează un mesaj publicat joi dimineață pe chatline-ul oficial al vânătorii, potrivit BBC.

„Prin urmare, acum este inutil să călătoriți pentru a săpa în orice loc în care credeți că ar putea fi situată ascunzătoarea”.

Mesajul a fost postat de Michel Becker, care a ilustrat cartea originală Chouette d’Or și a sculptat statueta îngropată în 1993.

Nu au fost oferite nformații suplimentare legate de sit sau descoperitor, iar Michael Becker nu a putut fi contactat telefonic. Zeci de mii de persoane au luat parte la căutări, care au generat şi alte cărți, broșuri și site-uri de internet.

Vânătoare a fost organizată acum 31 de ani sub forma unui concurs anunţat de lansarea unei cărţi conţinând 11 indicii. Premierul era constituit de bufniţa de aur.

Cu toții au urmărit 11 puzzle-uri complicate prezentate în prima carte a creatorului său, Max Valentin. Când acesta a murit în 2009, sculptorul Becker a preluat operațiunea.

Indiciile complexe trebuiau să conducă la un punct precis undeva în Franța, unde urma să fie găsită sub pământ o replică din bronz a adevăratei bufnițe de aur. Câștigătorul ar fi primit prețiosul trofeu – statueta originală din aur.

Vânătorii de comori au format o adevărată comunitate, aceştia postând mesaje la aflarea veştii.

„În sfârșit sunt eliberat!”, scria într-o postare pe chat-ul vânătorii de pe forumul Discord.

„Nu credeam că voi mai trăi să văd această zi”, scria altul. Și: „E ca în COVID. Atât de bine când se termină”.

„În mod curios, sunt ușurat. Sunt disperat să aflu acum soluțiile pentru a vedea dacă am fost pe calea cea bună”, comentează un alt utilizator.

Unii vânători au rămas sceptici, temându-se că ascunzătoarea ar fi putut fi descoperită cu un detector de metale. Conform regulamentului, descoperitorul trebuie să demonstreze că a rezolvat corect enigmele și că nu a dat întâmplător peste bufniță.

Vânătoarea s-a împotmolit în dispute juridice timp de câțiva ani după moartea lui Max Valentin, și nu toți vânătorii de bufnițe au acceptat preluarea operaţiunii de către Becker.

Becker însuși nu avea inițial cunoștință de situația bufniței îngropate. Soluția se afla într-un plic sigilat în posesia familiei lui Valentin.

În ultimii ani, au fost oferite mai multe indicii comunității bufnițelor, stârnind interesul unei noi generații de vânători.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bufnita #decoperire #trofeu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.