Cea mai lungă vânătoare de comori din istorie s-a încheiat după 31 de ani: Descoperirea care a uimit lumea

Cea mai lungă vânătoare de comori din lume a ajuns la final, după ce Franța a anunțat că o statuetă îngropată a unei bufnițe a fost în sfârșit dezgropată, după 31 de ani, scrie BBC. Este vorba de replica de bronz a unei statui reale din aur care valorează 168.000 de dolari și va fi oferită ca premiu celui care a găsit-o.

„Confirmăm că bufnița de aur a fost dezgropată noaptea trecută”, precizează un mesaj publicat joi dimineață pe chatline-ul oficial al vânătorii, potrivit BBC.

„Prin urmare, acum este inutil să călătoriți pentru a săpa în orice loc în care credeți că ar putea fi situată ascunzătoarea”.

Mesajul a fost postat de Michel Becker, care a ilustrat cartea originală Chouette d’Or și a sculptat statueta îngropată în 1993.

Nu au fost oferite nformații suplimentare legate de sit sau descoperitor, iar Michael Becker nu a putut fi contactat telefonic. Zeci de mii de persoane au luat parte la căutări, care au generat şi alte cărți, broșuri și site-uri de internet.

Vânătoare a fost organizată acum 31 de ani sub forma unui concurs anunţat de lansarea unei cărţi conţinând 11 indicii. Premierul era constituit de bufniţa de aur.

Cu toții au urmărit 11 puzzle-uri complicate prezentate în prima carte a creatorului său, Max Valentin. Când acesta a murit în 2009, sculptorul Becker a preluat operațiunea.

Indiciile complexe trebuiau să conducă la un punct precis undeva în Franța, unde urma să fie găsită sub pământ o replică din bronz a adevăratei bufnițe de aur. Câștigătorul ar fi primit prețiosul trofeu – statueta originală din aur.

Vânătorii de comori au format o adevărată comunitate, aceştia postând mesaje la aflarea veştii.

„În sfârșit sunt eliberat!”, scria într-o postare pe chat-ul vânătorii de pe forumul Discord.

„Nu credeam că voi mai trăi să văd această zi”, scria altul. Și: „E ca în COVID. Atât de bine când se termină”.

„În mod curios, sunt ușurat. Sunt disperat să aflu acum soluțiile pentru a vedea dacă am fost pe calea cea bună”, comentează un alt utilizator.

Unii vânători au rămas sceptici, temându-se că ascunzătoarea ar fi putut fi descoperită cu un detector de metale. Conform regulamentului, descoperitorul trebuie să demonstreze că a rezolvat corect enigmele și că nu a dat întâmplător peste bufniță.

Vânătoarea s-a împotmolit în dispute juridice timp de câțiva ani după moartea lui Max Valentin, și nu toți vânătorii de bufnițe au acceptat preluarea operaţiunii de către Becker.

Becker însuși nu avea inițial cunoștință de situația bufniței îngropate. Soluția se afla într-un plic sigilat în posesia familiei lui Valentin.

În ultimii ani, au fost oferite mai multe indicii comunității bufnițelor, stârnind interesul unei noi generații de vânători.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bufnita #decoperire #trofeu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Societatea civilă cere implicare reală pentru viitorul european al Republicii Moldova. Mesajul a fost transmis de directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, Daniela Vidaicu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0, organizat de Grupul Media Realitatea.

Aceasta a vorbit despre legătura personală cu țara și despre responsabilitatea comună pentru direcția ei. „Eu sunt Moldova și Moldova este parte din ceea ce sunt eu”, a spus Vidaicu, subliniind că fiecare generație contribuie la construirea statului.

Daniela Vidaicu a trecut în revistă momente-cheie din istoria recentă, de la renașterea națională și protestele din 7 aprilie 2009 până la parcursul european, și a evidențiat lecțiile învățate. „Am înțeles că nu este suficient să fim implicați individual. Avem nevoie de implicare colectivă, de solidaritate, de un efort comun”, a declarat aceasta.

Potrivit ei, democrația nu este doar o alegere formală, ci un angajament zilnic. „Democrația nu există fără participare”, a punctat Vidaicu, menționând că dezvoltarea țării depinde de acțiunile concrete ale fiecărui cetățean, de la respectarea regulilor până la implicarea civică.

Referindu-se la parcursul european, directoarea Fundației Soros Moldova a subliniat că integrarea nu se face doar la nivel politic sau instituțional. „Integrarea europeană nu va fi făcută de altcineva în locul nostru (…), ci de noi aici, acasă”, a afirmat ea.

„Urmează să ne asumăm împreună responsabilitatea unui viitor comun (…) și să ne apucăm serios de treabă pentru a avansa pe drumul integrării europene” .

Discursul s-a încheiat cu un îndemn adresat societății de a continua eforturile pentru dezvoltarea țării și apropierea de valorile europene: „Pentru că noi suntem Moldova și viitorul ei depinde de fiecare dintre noi.