Cea mai scumpă casă de vânzare din Dubai: o vilă de 204 milioane de dolari

O vilă în stil Versailles este de vânzare în Dubai pentru 750 de milioane de dirhami (204 milioane de dolari), ceea ce o face să fie cea mai scumpă casă de pe piață într-un oraș în care proprietățile de lux sunt la mare căutare.

Potrivit Bloomberg News, casa este situată în cartierul exclusivist Emirates Hills, are 60.000 de metri pătrați de spațiu interior și doar cinci dormitoare.

Dormitorul principal are 4.000 de metri pătrați, mai mare decât majoritatea caselor. Al doilea cel mai mare dormitor are 2.500 de metri pătrați, iar camerele de oaspeți au aproximativ 1.000 de metri pătrați fiecare; una dintre ele este configurată în prezent pentru depozitarea vinurilor. Există 12 camere pentru personal, cu spațiu pentru până la 25 de persoane, și două seifuri bancare.

Parterul are camere pentru servirea mesei și pentru divertisment. Alte facilități includ garaj pentru 15 mașini, 19 băi, piscine interioare și exterioare, două cupole, un acvariu cu recif de corali de 80.000 de litri, o zonă de rezervă de energie electrică și camere ranforsate pentru caz de calamitate. Vila se află într-o comunitate rezidențială cu acces controlat și are vedere la un teren de golf. Proprietarul este un dezvoltator imobiliar local și casa a fost construită chiar de el. Acum locuiește singur în ea după divorț.

Proprietatea, denumită de agenții de vânzari “Palatul de Marmură”, a fost construită cu aproximativ 80-100 milioane de dirhami în marmură provenită din Italia. Construcția a durat aproape 12 ani și a fost finalizată în 2018, conform Luxhabitat Sotheby’s International Realty, care se ocupă de vânzarea proprietății.

Potrivit agenției, au fost necesare 700.000 de foițe de aur aplicate de 70 de lucrători specializați, care au muncit mai mult de nouă luni. În prezent, casa este decorată cu aproximativ 400 de piese din colecția personală de artă a proprietarului, în principal statui și picturi din secolul al XIX-lea și al XX-lea; proprietarul este dispus să negocieze inclusiv vânzarea acestora și a mobilierului.

Piața imobiliară din Dubai a înregistrat o creștere semnificativă începând din 2020, o revenire care a durat mult mai mult decât alte boom-uri imobiliare globale din perioada pandemiei de Covid-19. Această creștere este parțial o corecție după o scădere a pieței pe durata a aproximativ șase ani.

Modul în care Dubai a gestionat pandemia a permis orașului să se redeschidă rapid, atrăgând bancheri care s-au mutat din locații precum Singapore sau Hong Kong. Oamenii bogați din întreaga lume au achiziționat proprietăți ca o modalitate de a-și păstra banii undeva cu potențial mai solid, în contextul unei economii globale nesigure. De asemenea, o creștere a numărului de ruși în oraș după invadarea Ucrainei de către Rusia a contribuit la menținerea prosperității în Dubai.

Câteva tranzacții foarte recente includ vânzarea unei parcele de teren de pe plajă pentru 125 de milioane de dirhami și achiziționarea unui penthouse în Golful Persic pentru 420 de milioane de dirhami. Cu toate acestea, prețul pe metru pătrat al Palatului de Marmură – 12.500 de dirhami – este mai mult decât dublu față de ceea ce au obținut alte proprietăți din Emirates Hills.

Conform înregistrărilor imobiliare din Dubai, cea mai scumpă vânzare anterioară a unei case în cartier a fost în valoare de 210 de milioane de dirhami, la un preț de 5.614 dirhami pe metru pătrat, în august 2022.

Doar o singură proprietate din oraș rivalizează cu această vilă: un apartament penthouse planificat în cadrul unui proiect numit Bugatti de Binghatti, care este, de asemenea, oferit la 750 de milioane de dirhami, dar care încă nu a fost construit. Potrivit Bloomberg, proprietățile gata de mutare obțin prețuri mai mari decât cele aflate în construcție.

Acest apartament – sau “mansion în aer”, cum îl numește dezvoltatorul – va avea un lift pentru mașini și urmează să intre pe piață în aproximativ trei ani.

Pentru Palatul de Marmură se estimează că există doar cinci până la zece potențiali cumpărători în lume care sunt suficient de bogați și interesați de aspectul acestei proprietăți pentru a o cumpăra.

În ultimele trei săptămâni doar două persoane au vizitat casa, spune agenția imobiliară. Unul dintre ei este un rus și și-a trimis un reprezentant să viziteze proprietatea, însă modalitatea de a transfera o sumă atât de mare de bani în cazul în care s-ar face tranzacția rămâne încă neclară.

Cel de-al doilea este un client indian care deține deja trei proprietăți în Emirates Hills; potrivit agenției imobiliare, soția acestuia este încă nehotărâtă cu privire la achiziție, ea tindând spre ceva mai contemporan.

“Aceasta este o proprietate pe care o vei cumpăra ca să te lauzi – pentru a aduce oameni de elită, lideri, politicieni”, spune Kerry Michael, director de marketing la Luxhabitat Sotheby’s.

“Persoana care o cumpără cu siguranță este implicată în politică, are o poziție de conducere. Vrea să primească oaspeți. Nu poți face asta pe Palm Jumeirah fără a fi observat, fără a atrage atenția presei”, spune ea, referindu-se la arhipelagul artificial unde se găsesc multe case de lux. “În Emirates Hills ai suficientă intimitate încât să poți invita familia Obama, să poți invita șeici sau orice personalități care nu doresc lumina reflectoarelor în acel moment.”

Prețul proprietății este parțial justificat de valoarea timpului și materialelor care au fost investite în construcția acesteia. Locația este la câteva minute de Palm Jumeirah și la aproximativ 25 de minute cu mașina de districtul financiar internațional Dubai International Financial Center.

Emirates Hills, o comunitate rezidențială cu acces controlat, a fost creată acum două decenii și a fost adesea descrisă ca fiind Beverly Hills-ul din Dubai, fără conexiunile industriei de film. Prin mijlocul acesteia trece un teren de golf. Suprafața totală a terenului pe care se află Palatul de Marmură este una dintre cele mai mari din comunitate. O parcelă adiacentă de aproximativ 6.000 de metri pătrați ar putea fi achiziționată sau închiriată de la dezvoltator, potențial pentru a construi un teren de tenis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milioane #Dubai #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.