Cea mai scumpă casă din America a ieşit la vânzare: Proprietatea se vinde pentru 295 milioane de dolari

Cea mai scumpă casă din America se vinde pentru suma record de 295 milioane de dolari. Până acum, recordul pentru cea mai scumpă locuinţă vândută şi cumpărată vreodată în ţară a fost deţinut de magnatul american Ken Griffin, care în 2019 a dat aproximativ 240 de milioane de dolari pentru un penthouse de pe Aleea Miliardarilor din Manhattan, scrie The Wall Street Journal.
Potrivit poveştii care circulă în familie, afaceristul John Donahue zbura deasupra oraşului Naples, Florida, în 1980, când a observat o bucată de pământ nelocuită de-a lungul Golfului Mexic. Acolo a decis să investească un milion de dolari şi a ridicat de la zero ceea ce în prezent este cea mai scumpă casă de pe piaţa imobiliară americană. Nu

Acum, după moartea lui John şi a Rhodora, familia a scos la vânzare bijuteria coroanei – un complex de aproximativ trei hectare în cartierul Port Royal din Naples, cu trei case şi un bazin privat pentru iahturi.

În Gordon Pointe, aşa cum este cunoscută zona aleasă de John Donahue în 1980, familia sa a ales să continue proiectul imoibilar. Au început cu cu o casă principală de aproximativ 11.500 de metri pătraţi, cu şase dormitoare şi o piscină acoperită.
O a doua casă, construită în jurul anului 1990, se întinde pe aproximativ 5.500 de metri pătraţi, cu cinci dormitoare şi o piscină în aer liber.

În jurul anului 2013 au construit o a treia şi ultima casă de aproximativ 5.800 de metri pătraţi, cu o piscină în aer liber şi un doc în formă de T care poate găzdui aproximativ şase bărci.

Înainte să intre în afaceri, John Donahue a servit în Forţele Aeriene ale SUA, după război a ajutat la popularizarea fondurilor de investiţii în ţară, iar acum de numele său se leagă cea mai scumpă proprietate care a fost vreodată scoasă la vânzare pe piaţa imobiliară din America.

Americanul a început să îşi construiască imperiul după 1950, atunci când a fondat Federated Investors, alături de doi foşti colegi de liceu.

Businessul său s-a lansat la bursă în 1998, astăzi ajungând să valoreze 2,6 miliarde de dolari.

Compania de investiţii gestionează în prezent un portofoliu de 360 de miliarde de deolari de la investitori din SUA, Canada, America Latină, Marea Britanie, Irlanda, Germania şi Asia.

#vi #are #cada #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.