Cel mai aglomerat aeroport din Europa limitează numărul de pasageri care pleacă pentru a evita haosul

Aeroportul Heathrow din Londra a anunțat că va limita numărul de pasageri care pleacă la 100.000 pe zi în această vară pentru a limita cozile, întârzierile la bagaje și anulările, și a cerut companiilor aeriene să nu mai vândă bilete pentru zborurile care ar putea fi reduse, transmite Reuters.

Un fost fost director al celui mai mare operator de pe Heathrow, British Airways, critică măsura şi spune că aeroportul a subestimat viteza de redresare și s-a concentrat pe profituri în detrimentul companiilor aeriene care trebuie să plătească acum nota de plată.

Cel mai aglomerat aeroport din Europa se luptă să facă față pe măsură ce cererile cresc după pandemie. Heathrow a avut între 110.000 și 125.000 de plecări zilnice de pasageri în iulie și august 2019.

Companiile aeriene de la Heathrow au răspuns deja la un apel al guvernului de a reduce capacitatea, dar reprezentanţii aeroportului au spus că are nevoie şi de alte măsuri.

„Unele companii aeriene au luat măsuri semnificative, dar altele nu au făcut-o, iar noi credem că este nevoie de măsuri suplimentare acum pentru a ne asigura că pasagerii au o călătorie sigură și fiabilă”, a declarat marți directorul general John Holland-Kaye într-o scrisoare deschisă.
„Prin urmare, am luat decizia dificilă de a introduce un plafon de capacitate începând cu 12 iulie și până la 11 septembrie”.

„Recunoaștem că acest lucru va însemna că unele călătorii de vară vor fi fie mutate într-o altă zi, pe un alt aeroport sau vor fi anulate și ne cerem scuze celor ale căror planuri de călătorie sunt afectate”, a adăugat el.

#aglomeratie #Aeroport #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirile continuă să apese pe bugetele moldovenilor. În luna noiembrie 2025, prețurile medii de consum din Republica Moldova au crescut cu 0,3% față de luna octombrie, iar rata anuală a inflației s-a menținut la nivelul de 7%, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Comparativ cu începutul anului, prețurile sunt mai mari cu 5,9%.

Creșterea lunară a inflației a fost determinată, în principal, de scumpirea mărfurilor nealimentare și a serviciilor prestate populației. Mărfurile nealimentare s-au scumpit, în medie, cu circa 0,6%, contribuind cu aproximativ 0,2 puncte procentuale la majorarea indicelui general al prețurilor, în timp ce serviciile au înregistrat o creștere medie de 0,4%.

Cele mai mari scumpiri la alimente s-au înregistrat la ouăle de găină, care s-au majorat cu aproape 19% într-o singură lună, urmate de peștele și fructele de mare sărate și afumate, cu aproape 10%. Laptele și produsele lactate s-au scumpit cu 0,7%. În același timp, fructele proaspete s-au ieftinit cu peste 4%, iar legumele cu circa 3,5%, temperând creșterea generală a prețurilor alimentare.

La capitolul mărfuri nealimentare, combustibilii și carburanții au fost principalul factor de presiune. Prețurile acestora au crescut, în medie, cu 2,1%, motorina scumpindu-se cu peste 6%, benzina cu aproape 2%, iar brichetele, peletele și cărbunele înregistrând, la rândul lor, majorări. De asemenea, medicamentele au fost mai scumpe cu aproximativ 0,8% față de luna octombrie.

Și serviciile au continuat să se scumpească. În noiembrie, tarifele pentru colectarea deșeurilor au crescut cu 2,4%, iar serviciile de transport de pasageri cu 1,5%. Cele mai mari creșteri din acest segment au fost înregistrate la transportul aerian, unde prețurile au urcat cu peste 6% într-o singură lună.

Privită în ansamblu, inflația de la începutul anului arată o creștere de 5,9% a prețurilor medii de consum, cu majorări de 5,7% la produsele alimentare, 2,4% la mărfurile nealimentare și aproape 11% la servicii. În ritm anual, serviciile rămân principalul motor al scumpirilor, cu un avans de peste 14% față de noiembrie 2024, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 6,3%, iar mărfurile nealimentare cu 2,7%.

În comparație cu alte state din regiune, rata lunară a inflației din Republica Moldova, de 0,3%, a fost mai mică decât cea înregistrată în Turcia sau Croația, dar peste nivelurile raportate în Polonia, Slovenia ori statele baltice, unde prețurile au stagnat sau chiar au scăzut ușor.

Potrivit BNM, inflația medie anuală este estimată la 7,7% pentru 2025 și 4,3% pentru 2026, potrivit rundei curente de prognoză.