Cel mai bine plătit youtuber din 2021! Americanul de 23 de ani a câștigat 54 de milioane de dolari

Jimmy Donaldson, americanul în vârstă de 23 de ani, mai cunoscut sub numele de MrBeast, a fost cel mai mare creator de conținut YouTube în 2021, potrivit Forbes. Cele peste 10 miliarde de vizualizări pe care le-a acumulat i-au adus 54 de milioane de dolari.

El l-a depășit pe recenzentul de jucării în vârstă de 10 ani, Ryan Kaji, care a ocupat fruntea listei anuale în ultimii doi ani. Acum acesta s-a situat pe locul 7 în TOP. Împreună, cei mai bine plătiți 10 YouTuberi au câștigat 300 de milioane de dolari în 2021, a estimat revista americană.

Pe locul doi se află Jake Paul, prima sa apariție în top 10 din 2018, iar fratele său Logan revine și el după ce a lipsit din 2017.

Jucătorul de Minecraft Nathan Graham, cunoscut sub numele de Unspeakable, se află pentru prima dată pe listă pe locul cinci.

Cercetările sugerează că, în 2021, platforma Youtube avea 2,3 miliarde de utilizatori în întreaga lume. YouTube spune că un miliard de ore de conținut video este consumat pe platformă în fiecare zi.

Cei mai buni câștigători identificați de Forbes nu sunt neapărat cei cu cele mai multe vizualizări, ci mai degrabă cei care au reușit să câștige bani prin parteneriate cu mărci, oferte de sponsorizare și vânzări de mărfuri.

Deși se estimează că două treimi din conținutul YouTube nu este în limba engleză, se pare că creatorii vorbitori de limba engleză sunt cei mai capabili să-și valorifice financiar popularitatea.

YouTube, la fel ca multe alte platforme media moderne, se confruntă cu probleme de dezinformare și conținut dăunător – cu toate acestea, acest lucru nu pare să fi afectat abilitățile creatorilor săi de a atrage agenți de publicitate și sponsori pe canalele lor.

#cel mai platit #youtube #castig

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.