Cel mai bine plătit youtuber din 2021! Americanul de 23 de ani a câștigat 54 de milioane de dolari

Jimmy Donaldson, americanul în vârstă de 23 de ani, mai cunoscut sub numele de MrBeast, a fost cel mai mare creator de conținut YouTube în 2021, potrivit Forbes. Cele peste 10 miliarde de vizualizări pe care le-a acumulat i-au adus 54 de milioane de dolari.

El l-a depășit pe recenzentul de jucării în vârstă de 10 ani, Ryan Kaji, care a ocupat fruntea listei anuale în ultimii doi ani. Acum acesta s-a situat pe locul 7 în TOP. Împreună, cei mai bine plătiți 10 YouTuberi au câștigat 300 de milioane de dolari în 2021, a estimat revista americană.

Pe locul doi se află Jake Paul, prima sa apariție în top 10 din 2018, iar fratele său Logan revine și el după ce a lipsit din 2017.

Jucătorul de Minecraft Nathan Graham, cunoscut sub numele de Unspeakable, se află pentru prima dată pe listă pe locul cinci.

Cercetările sugerează că, în 2021, platforma Youtube avea 2,3 miliarde de utilizatori în întreaga lume. YouTube spune că un miliard de ore de conținut video este consumat pe platformă în fiecare zi.

Cei mai buni câștigători identificați de Forbes nu sunt neapărat cei cu cele mai multe vizualizări, ci mai degrabă cei care au reușit să câștige bani prin parteneriate cu mărci, oferte de sponsorizare și vânzări de mărfuri.

Deși se estimează că două treimi din conținutul YouTube nu este în limba engleză, se pare că creatorii vorbitori de limba engleză sunt cei mai capabili să-și valorifice financiar popularitatea.

YouTube, la fel ca multe alte platforme media moderne, se confruntă cu probleme de dezinformare și conținut dăunător – cu toate acestea, acest lucru nu pare să fi afectat abilitățile creatorilor săi de a atrage agenți de publicitate și sponsori pe canalele lor.

#cel mai platit #youtube #castig

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Probele de motorină prelevate în aceste zile din mai multe loturi destinate pieței din Republica Moldova vor fi supuse analizelor de laborator, în contextul intensificării controalelor asupra calității produselor petroliere introduse în țară, anunță Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC).

Ieri, inspectorii au colectat probe din depozitele situate în zona postului vamal Leușeni, unde sunt stocate cantități de motorină destinate circuitului comercial. Verificările au vizat respectarea cerințelor de calitate și conformitate prevăzute de legislația în vigoare, înainte ca produsul să ajungă la consumatori.

Acțiunile au continuat și astăzi în Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde au fost prelevate probe din loturile de motorină la intrarea în țară, înainte de plasarea acestora pe piața internă.

Potrivit ISSPNPC, măsurile întreprinse la punctele de trecere a frontierei Leușeni și în Portul Internațional Liber Giurgiulești au drept scop prevenirea introducerii pe piață a produselor petroliere neconforme și protejarea consumatorilor de riscurile legate de utilizarea unor carburanți de calitate necorespunzătoare.

„Supravegherea calității produselor petroliere constituie o prioritate constantă, motiv pentru care controalele vor continua atât la punctele de intrare în țară, cât și pe întreg lanțul de distribuție”, se arată în comunicatul ISSPNPC.

Probele colectate vor fi analizate în laboratoare acreditate, iar în funcție de rezultate, autoritatea va întreprinde măsurile legale necesare. În cazul în care vor fi depistate neconformități, pot fi aplicate sancțiuni prevăzute de legislație, inclusiv retragerea produselor de pe piață.

Verificările au loc în contextul în care pe piață a apărut un lot de motorină neconformă, cu un punct de curgere (CFPP) sub standardul minim de minus 20 de grade. Din cauza carburantului care a înghețat la temperaturi scăzute, numeroși șoferi s-au confruntat cu defecțiuni tehnice costisitoare.

Deputatul PAS, Dorian Istrati, a declarat că guvernarea PAS a modificat legislația astfel încât produsele importate din Uniunea Europeană să nu mai fie supuse verificărilor de conformitate la vamă, bazându-se exclusiv pe certificarea acestora în statele de origine.