Cel mai bogat om discret nu știe ce să facă cu miliardele sale

Autry Stephens (85) și-a vândut compania, Endeavor Energy Resources, către Diamondback Energy săptămâna aceasta.

Tranzacția în valoare de 26 miliarde de dolari în numerar și acțiuni îl poziționează drept cel mai bogat magnat al petrolului din SUA, potrivit Bloomberg.

După tranzacție, Stephens – un om tăcut – părea reticent să părăsească compania pe care a fondat-o în 1979, spunând Wall Street Journal că a luat decizia în mare parte din cauza unui diagnostic de cancer: “Voi simți lipsa oamenilor de acolo. Era un fel de mică familie”.

Stephens a rezistat mult timp eforturilor externe de a vinde Endeavor, care era una dintre ultimele companii petroliere majore independente din bogatul bazin Permian din vestul Texasului. Dar lucrurile s-au schimbat când a fost diagnosticat cu cancer de prostată. Atunci a anunțat că a decis să nu lase compania moștenire fiicei sale, Lyndal Greth, care este membru în consiliul de administrație al companiei, și că fiul său nu a fost implicat în afacerea familiei.

Acum, tranzacția cu Diamondback Energy – care a depășit alți licitatori de renume cum ar fi ExxonMobil și ConocoPhillips – este pe cale să transforme compania într-o forță puternică în peisajul energetic intern.

Stephens este cunoscut pentru stilul său modest. Conduce un Toyota Land Cruiser vechi și zboară cu low cost al Southwest Airlines, potrivit Business Insider. El a rămas fidel originii sale modeste – o fermă din Texasul central care cultiva arahide și pepeni.

În ciuda averii sale uriașe și a întâlnirii cu faima – a fost prezentat în serialul reality TV “Black Gold” – traiectoria sa profesională a rămas concentrată pe ambițiile sale inițiale, care, potrivit universității Texas Austin pe care a absolvit-o, erau “să câștige un salariu constant și o pensionare confortabilă”.

Stephens și-a atribuit succesul deschiderii sale față de idei și tehnologii noi, precum și unei strategii de foraj bazată în exclusivitate pe cash, care, potrivit Bloomberg, l-a ajutat să supraviețuiască crizei financiare din 2008 în timp ce mulți alți operatori din SUA au dat faliment.

“Istoria industriei petroliere este plină de povești despre oameni care și-au făcut și au pierdut averile de mai multe ori”, a declarat Stephens pentru WSJ. Întrebat de Journal ce va face cu miliardenele sale nou primite în cont, Stephens a spus că încă nu s-a gândit prea mult la asta.

Vânzarea Endeavor l-a propulsat pe Stephens de pe locul 130 pe Bloomberg’s Billionaires Index pe locul 77. Averea sa a crescut cu 17,5 miliarde de dolari față de aceeași perioadă a anului trecut, iar astfel Stephens este în spatele doar al lui Jensen Huang de la Nvidia și lui Mark Zuckerberg de la Meta, din perspectiva dinamicii creșterii averii în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#miliatrdar #disccret #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.