Cel mai bogat om discret nu știe ce să facă cu miliardele sale

Autry Stephens (85) și-a vândut compania, Endeavor Energy Resources, către Diamondback Energy săptămâna aceasta.

Tranzacția în valoare de 26 miliarde de dolari în numerar și acțiuni îl poziționează drept cel mai bogat magnat al petrolului din SUA, potrivit Bloomberg.

După tranzacție, Stephens – un om tăcut – părea reticent să părăsească compania pe care a fondat-o în 1979, spunând Wall Street Journal că a luat decizia în mare parte din cauza unui diagnostic de cancer: “Voi simți lipsa oamenilor de acolo. Era un fel de mică familie”.

Stephens a rezistat mult timp eforturilor externe de a vinde Endeavor, care era una dintre ultimele companii petroliere majore independente din bogatul bazin Permian din vestul Texasului. Dar lucrurile s-au schimbat când a fost diagnosticat cu cancer de prostată. Atunci a anunțat că a decis să nu lase compania moștenire fiicei sale, Lyndal Greth, care este membru în consiliul de administrație al companiei, și că fiul său nu a fost implicat în afacerea familiei.

Acum, tranzacția cu Diamondback Energy – care a depășit alți licitatori de renume cum ar fi ExxonMobil și ConocoPhillips – este pe cale să transforme compania într-o forță puternică în peisajul energetic intern.

Stephens este cunoscut pentru stilul său modest. Conduce un Toyota Land Cruiser vechi și zboară cu low cost al Southwest Airlines, potrivit Business Insider. El a rămas fidel originii sale modeste – o fermă din Texasul central care cultiva arahide și pepeni.

În ciuda averii sale uriașe și a întâlnirii cu faima – a fost prezentat în serialul reality TV “Black Gold” – traiectoria sa profesională a rămas concentrată pe ambițiile sale inițiale, care, potrivit universității Texas Austin pe care a absolvit-o, erau “să câștige un salariu constant și o pensionare confortabilă”.

Stephens și-a atribuit succesul deschiderii sale față de idei și tehnologii noi, precum și unei strategii de foraj bazată în exclusivitate pe cash, care, potrivit Bloomberg, l-a ajutat să supraviețuiască crizei financiare din 2008 în timp ce mulți alți operatori din SUA au dat faliment.

“Istoria industriei petroliere este plină de povești despre oameni care și-au făcut și au pierdut averile de mai multe ori”, a declarat Stephens pentru WSJ. Întrebat de Journal ce va face cu miliardenele sale nou primite în cont, Stephens a spus că încă nu s-a gândit prea mult la asta.

Vânzarea Endeavor l-a propulsat pe Stephens de pe locul 130 pe Bloomberg’s Billionaires Index pe locul 77. Averea sa a crescut cu 17,5 miliarde de dolari față de aceeași perioadă a anului trecut, iar astfel Stephens este în spatele doar al lui Jensen Huang de la Nvidia și lui Mark Zuckerberg de la Meta, din perspectiva dinamicii creșterii averii în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#miliatrdar #disccret #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.