Cel mai grandios proiect moldo-român! Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261 metri și costă 16,5 milioane de euro

Indicatorii tehnico-economici pentru podul peste Prut de la Ungheni urmează să fie aprobați de Guvernul de la București, iar în februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției.

Acest pod va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mures – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) si Drumul national R1 Chisinau – Ungheni – frontiera cu Romania (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261,20 metri lungime, punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spații închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor.

Caietul de sarcini pentru proiectare si execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație pentru investiția de 16,5 milioane de euro.

Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a avut o întâlnire, la Ministerul Transporturilor, cu secretarul de stat Irinel Ionel Scriosteanu și secretarul general adjunct al Guvernului, Lucian Rusu. Discuțiile au vizat proiectul Podului de la Ungheni.

“În urma întâlnirii, președintele CJ, Costel Alexe, a anunțat că indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv urmează să fie aprobați de Guvern, iar in februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției. De asemenea, caietul de sarcini pentru proiectare și execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație”, informează Consiliul Județean Iași.

Valoarea investiției se ridica la 16,5 milioane de euro cu TVA, bani din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat devizul general al Podului peste Prut la Ungheni. Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

Investiția are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale și frățești dintre România și Moldova.

”În scurt timp, urmează începerea procedurii de licitație pentru execuția lucrărilor”, spunea în urma cu două săptămâni secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scriosteanu.

Principalele caracteristici prevăzute ale podului sunt:

261,20 m lungime pod nou peste Prut
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
8 m lățime parte carosabilă
1 km lungime traseu
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legatură
punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ungheni #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.