Cel mai grandios proiect moldo-român! Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261 metri și costă 16,5 milioane de euro

Indicatorii tehnico-economici pentru podul peste Prut de la Ungheni urmează să fie aprobați de Guvernul de la București, iar în februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției.

Acest pod va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mures – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) si Drumul national R1 Chisinau – Ungheni – frontiera cu Romania (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261,20 metri lungime, punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spații închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor.

Caietul de sarcini pentru proiectare si execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație pentru investiția de 16,5 milioane de euro.

Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a avut o întâlnire, la Ministerul Transporturilor, cu secretarul de stat Irinel Ionel Scriosteanu și secretarul general adjunct al Guvernului, Lucian Rusu. Discuțiile au vizat proiectul Podului de la Ungheni.

“În urma întâlnirii, președintele CJ, Costel Alexe, a anunțat că indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv urmează să fie aprobați de Guvern, iar in februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției. De asemenea, caietul de sarcini pentru proiectare și execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație”, informează Consiliul Județean Iași.

Valoarea investiției se ridica la 16,5 milioane de euro cu TVA, bani din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat devizul general al Podului peste Prut la Ungheni. Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

Investiția are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale și frățești dintre România și Moldova.

”În scurt timp, urmează începerea procedurii de licitație pentru execuția lucrărilor”, spunea în urma cu două săptămâni secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scriosteanu.

Principalele caracteristici prevăzute ale podului sunt:

261,20 m lungime pod nou peste Prut
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
8 m lățime parte carosabilă
1 km lungime traseu
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legatură
punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ungheni #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.