Cel mai grandios proiect moldo-român! Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261 metri și costă 16,5 milioane de euro

Indicatorii tehnico-economici pentru podul peste Prut de la Ungheni urmează să fie aprobați de Guvernul de la București, iar în februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției.

Acest pod va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mures – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) si Drumul national R1 Chisinau – Ungheni – frontiera cu Romania (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261,20 metri lungime, punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spații închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor.

Caietul de sarcini pentru proiectare si execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație pentru investiția de 16,5 milioane de euro.

Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a avut o întâlnire, la Ministerul Transporturilor, cu secretarul de stat Irinel Ionel Scriosteanu și secretarul general adjunct al Guvernului, Lucian Rusu. Discuțiile au vizat proiectul Podului de la Ungheni.

“În urma întâlnirii, președintele CJ, Costel Alexe, a anunțat că indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv urmează să fie aprobați de Guvern, iar in februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției. De asemenea, caietul de sarcini pentru proiectare și execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație”, informează Consiliul Județean Iași.

Valoarea investiției se ridica la 16,5 milioane de euro cu TVA, bani din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat devizul general al Podului peste Prut la Ungheni. Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

Investiția are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale și frățești dintre România și Moldova.

”În scurt timp, urmează începerea procedurii de licitație pentru execuția lucrărilor”, spunea în urma cu două săptămâni secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scriosteanu.

Principalele caracteristici prevăzute ale podului sunt:

261,20 m lungime pod nou peste Prut
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
8 m lățime parte carosabilă
1 km lungime traseu
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legatură
punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ungheni #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.