Cel mai grandios proiect moldo-român! Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261 metri și costă 16,5 milioane de euro

Indicatorii tehnico-economici pentru podul peste Prut de la Ungheni urmează să fie aprobați de Guvernul de la București, iar în februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției.

Acest pod va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mures – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) si Drumul national R1 Chisinau – Ungheni – frontiera cu Romania (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul peste Prut de la Ungheni va avea 261,20 metri lungime, punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spații închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor.

Caietul de sarcini pentru proiectare si execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație pentru investiția de 16,5 milioane de euro.

Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a avut o întâlnire, la Ministerul Transporturilor, cu secretarul de stat Irinel Ionel Scriosteanu și secretarul general adjunct al Guvernului, Lucian Rusu. Discuțiile au vizat proiectul Podului de la Ungheni.

“În urma întâlnirii, președintele CJ, Costel Alexe, a anunțat că indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv urmează să fie aprobați de Guvern, iar in februarie va fi formată o comisie mixtă România – Republica Moldova care va monitoriza implementarea investiției. De asemenea, caietul de sarcini pentru proiectare și execuție este aproape finalizat, urmând să fie demarată procedura de licitație”, informează Consiliul Județean Iași.

Valoarea investiției se ridica la 16,5 milioane de euro cu TVA, bani din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat devizul general al Podului peste Prut la Ungheni. Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

Investiția are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale și frățești dintre România și Moldova.

”În scurt timp, urmează începerea procedurii de licitație pentru execuția lucrărilor”, spunea în urma cu două săptămâni secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scriosteanu.

Principalele caracteristici prevăzute ale podului sunt:

261,20 m lungime pod nou peste Prut
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
8 m lățime parte carosabilă
1 km lungime traseu
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legatură
punct de control trecere frontiera, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ungheni #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.