Cel mai mare dezastru produs de gazul metan. Estimările experților cu privire la scurgerile din conductele Nord Stream

Scurgerile de metan din gazoductele Nord Stream vor avea consecințe foarte grave asupra mediului înconjurător. Experții estimează că este vorba despre cea mai mare scurgere de gaz cu efect de seră care a fost înregistrată vreodată. În Marea Baltică au fost pompată o cantitate de gaze echivalentă cu o treime din totalul emisiilor anuale ale Danemarcei. Aceasta este de departe, cea mai mare scurgere de gaz înregistrată vreodată, peste cea înregistrată în dezastrul de la Aliso Canyon.

Scurgerile prin gazoductele Nord Stream 1 și 2 ar putea degaja de cinci ori mai mult gaz cu efect de seră faţă de dezastrul de la Aliso Canyon. Aceasta a fost cea mai mare eliberare terestră de metan cunoscută. Este echivalentul unei treimi din totalul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră ale Danemarcei, după cum a avertizat miercuri un oficial danez.

„Oricine a ordonat acest lucru ar trebui să fie urmărit penal pentru crime de război şi să meargă la închisoare”, a declarat Rob Jackson, un climatolog de la Universitatea Stanford.

Autoritățile din țările occidentale suspectează că este vorba despre un sabotaj. Mai mulți oficiali europeni şi experţi în energie sunt de părere că, cel mai probabil, Rusia este vinovată. Regimul lui Vladimir Putin este principalul beneficiar de pe urma prețurilor în creștere de pe piața de energie. Sunt și alții, însă, care au avertizat că nu trebuie indicat un vinovat până când anchetatorii nu vor determina ce s-a întâmplat.

Conform estimărilor oficiale, în cel mai pesimist scenariu al guvernului danez, vor fi degajate în Marea Baltică 778 de milioane de metri cubi de gaz. Este echivalentul a jumătate de milion de tone de metan. Prin comparație, la dezastrul de la Aliso Canyon au fost eliberate 90 -100.000 de tone metrice.

Andrew Baxter, inginer chimist în cadrul grupului de mediu EDF, a considerat că estimarea daneză este probabil prea mare. După propriile sale aprecieri, cantitatea de gaze va fi mai mică, dar totuși mai mult decât dublă față de dezastrul de la Aliso Canyon.

„Este catastrofal pentru climă”, a comentat acesta.

Metanul văzut bolborosind la suprafaţa apei este un indiciu al unui „flux ascendent puternic”, este de părere Paul Balcombe, reprezentant al departamentului de inginerie chimică de la Imperial College din Londra.

Pierderea de presiune în conductă a făcut ca o cantitate mare de gaz să fie deja pierdută, însă impactul total urmează să fie stabilit. Balcombe a precizat că, probabil, va fi semnificativ.

Metanul este un contribuitor major la schimbările climatice, fiind responsabil pentru o parte semnificativă a perturbărilor climatice cu care oamenii se confruntă deja. Acest lucru se datorează faptului că este de 82,5 ori mai puternic decât dioxidul de carbon în ceea ce priveşte absorbţia căldurii solare şi încălzirea Pământului, conform Associated Press.

#conductă #gaz #explozie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament