Cel mai mare latifundiar din țara lui Putin! Cultivă o suprafață cât aproape toate terenurile Republicii Moldova

Cei mai mari proprietari de terenuri agricole din Rusia. Un clasament realizat anual cu cei mai mari fermieri din Rusia arată că cea mai mare fermă din țara lui Putin are în exploatație peste un milion de hectare. Este aproape cât toată suprafața terenurilor agricole a Republicii Moldova de 1,6 milioane hectare.

”Datorită marjelor mai mari pentru producțiile agricole obținute anul trecut, o cerere în creștere a acitvelor de producție a culturilor, dar cu o ofertă limitată și cu instabilitate valutară, agricultura din Rusia s-a dovedit a fi o zonă durabilă pentru investiții”, se arată într-o analiză realizată în Federație Rusă.

Conform acestei surse, la finalul anului 2021 – începutul anului 2022, în centrul și sudul Rusiei, prețurile pentru culturile agricole au crescut cu 30-50%, iar în unele zone aceste prețuri s-au dublat.

Top 10 cei mai mari fermieri din Rusia 2022 – suprafețe aproximative:

Locul 1 – Miratorg – 1.105.000 de hectare;

Locul 2: Prodimex + Agrokultura – 900.000 de hectare;

Locul 3: Agrocomplex – 818.000 de hectare;

Locul 4: Rusagro – 643.000 de hectare;

Locul 5: EkoNiva Gropu – 630.000 de hectare;

Locul 6: Stepp + RZ Agro – 578.000 de hectare;

Locul 7: Bio-Ton – 500.000 de hectare;

Locul 8: Agroinvest Group – 451.000 de hectare;

Locul 9: Avangard-Agro – 448.000 de hectare;

Locul 10: Vasilina – 380.000 de hectare.

Cea mai mare fermă din Rusia a început afacerile cu carne de vită

Conform clasamentului, cea mai mare exploatație agricolă din Federația Rusă este Miratorg Agribusiness Holding care lucrează circa 1,105 milioane de hectare de teren agricol.

Miratorg este o companie privată cu sediul în Moscova, fondată în 1995 și care este recunoscută nu doar ca cea mai mare exploatație vegetală, dar și ca unul dintre cei mai mari producători, procesatori și distribuitori de produse din carne.

Grupul MiraTorg este fondat și condus de frații gemeni Viktor și Alexander Linnik. Afacerea a pornit ca importator de carne de vită din America Latină.

Cea de-a doua mare fermă din Rusia se apropie de un milion de hectare

Locul al doilea din topul celor mai mari ferme din Rusia este ocupat de o asociere de societăți care, împreună, ajung la peste 900.000 de hectare. Prodimex figurează oficial cu o suprafață de 675.000 de hectare, în timp ce pe Agrokultura se lucrează circa 190.000 de hectare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#latifundiar #terenuri #Agricultură #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.