(VIDEO) USAID oferă suplimentar 42 de milioane de dolari pentru consolidarea sistemului energetic din Republica Moldova

Circa 60 de milioane de dolari vor fi investite de USAID, pe parcursul următorilor patru ani, prin intermediul Proiectului „Securitatea Energetică a Republicii Moldova” (Moldova Energy Security Activity – MESA) pentru a sprijini consolidarea sistemului energetic din Republica Moldova și reorientarea acestuia spre un sistem independent, durabil și curat.

Investițiile suplimentare în valoare de 42 de milioane de dolari, alocate de USAID, combinate cu alte 17 milioane anunțate în martie 2022, au scopul de a sprijini sectorul energetic în fața provocărilor din această iarnă, precum și de a debloca potențialul energetic al țării prin achiziționarea de soluții tehnologice și de echipamente – drone de inspectare a liniilor de transmisie, generatoare electrice pentru spitale și organizații prestatoare de servicii publice, sisteme de stocare a energiei.

„Această finanțare suplimentară, prin proiectul USAID „Securitatea Energetică a Republicii Moldova” (MESA), va sprijini sectorul energetic să abordeze provocările actuale și să faciliteze dezvoltarea unui viitor energetic curat și sigur. (…) Moldova se confruntă cu provocări energetice serioase din cauza a 31 de ani de dependență de gazul din Rusia. Pentru a contracara această provocare, Statele Unite și Guvernul Republicii Moldova lucrează în parteneriat pentru o viziune comună: să rezolve criza energetică imediată cu care se confruntă moldovenii astăzi, să creeze o securitate energetică durabilă, bazată pe surse diversificate și să asigure tranziția către un viitor cu energie curată”, a declarat Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon.

Prezent la evenimentul dedicat extinderii asistenței, Andrei Spînu a subliniat repetat eforturile realizate de țara noastră în domeniu energetic.

„Sistemul energetic, cu siguranță, nu mai este cum a fost. Sunt absolut sigur că Moldova nu va mai repeta greșelile care au fost făcute în ultimii 30 de ani, de a nu investi suficient și a nu reforma sistemul suficient. Sunt tare optimist că încă într-un an de zile și noi o să fim printre lideri, cel puțin în comunitatea energetică care a implementat standarde europene și internaționale, pe piețele energetice. Proiectele de infrastructură se mișcă cu o viteză mai bună și avem un plan strategic în acest sens. Țara noastră, copiii mei, niciodată nu o să mai fie dependenți de o singură sursă”, a declarat viceprim-ministrul Andrei Spînu.

La fel, prin intermediul Proiectului „Securitatea Energetică a Republicii Moldova” (Moldova Energy Security Activity – MESA), organizațiile cheie din sectorul energetic, inclusiv Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Moldelectrica, ANRE, Energocom, etc., vor beneficia de asistență tehnică continuă și robustă, pentru armonizarea cadrului legal și de reglementare la standardele europene, dar și pentru avansarea integrării la sistemul energetic european.

„Aceste 42 de milioane de dolari suplimentare au consolidat în continuare parteneriatul și acest lucru este în special valabil pentru sectorul energetic, toate parteneriate fiind absolut critice pentru a asigura o viziune comună a unui sector energetic curat, sigur, pentru a oferi energie pe care cetățenii Republicii Moldova să și-o poată permite”, a declarat șeful misiunii USAID în Republica Moldova, Scott Hocklander.

#MESA #sectorul energetic #asistenta #USAID #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea deficitului bugetar nu va afecta capacitatea Republicii Moldova de a finanța proiecte investiționale prioritare, precum construcția și reabilitarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau alte proiecte de infrastructură. Asigurările au fost oferite de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Oficialul a declarat că diminuarea deficitului bugetar va contribui la consolidarea sănătății financiare a statului și va permite Guvernului să se împrumute în condiții mai avantajoase pe viitor.

„Cert este faptul că ne împrumutăm mai puțin. În urmare, vom putea să ne împrumutăm și mai confortabil și în condiții mai bune, pentru că vom avea o situație financiară mai sănătoasă ca stat. În urmare, asta trebuie să fie și o consecință de reducere a costului deservirii datoriei”, a declarat ministrul.

Andrian Gavriliță a subliniat că Republica Moldova trebuie să revină la parametrii fiscali compatibili cu standardele Uniunii Europene după perioada marcată de multiple crize.

„UE are standarde foarte clare ce ține de deficit. Am depășit toate crizele, acum trebuie să facem toate lucrurile corecte ca să avem deficitul în limitele necesare”, a afirmat oficialul.

Întrebat dacă obiectivul de reducere a deficitului bugetar va avea efecte asupra investițiilor publice, ministrul a respins această ipoteză și a susținut că investițiile trebuie să reprezinte o prioritate a cheltuielilor publice.

„Nu, apropo, și noi trebuie să schimbăm această optică și abordare, care, din păcate, poate de-a lungul istoriei s-a mai întâmplat. Se mergea cu cheltuielile curente și, la urmă, dacă rămânea ceva, se investea și în investiții. Investițiile trebuie să fie prioritatea principală”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, această abordare este agreată inclusiv cu Fondul Monetar Internațional, iar țintele privind reducerea deficitului nu trebuie să afecteze implementarea proiectelor strategice.

„Acolo unde avem țintele de deficit, nu trebuie să afecteze capacitatea noastră de a implementa investițiile care sunt prioritare”, a precizat ministrul Finanțelor.

Autoritățile susțin că reducerea deficitului bugetar va permite, pe termen mediu, diminuarea costurilor de finanțare și menținerea investițiilor publice ca motor principal al dezvoltării economice.

Deficitul bugetar pentru anul 2026 este de 21 miliarde de lei, ceea ce e echivalentul cu 5% din PIB. Autoritățile și-au asumat reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în anul 2029, obiectiv stabilit prin noul program agreat cu Fondul Monetar.