Cel mai mare low-coster dezumflă speranțele autorităților! Anunță că-și extinde operațiunile, dar nu în Moldova

Prin intermediul negocierilor de oferte speciale, Ryanair intenționează să asigure tarife mai mici, ceea ce este crucial pentru menținerea costurilor reduse. Compania este determinată să facă față competiției acerbe cu Wizz Air, recunoscând că, atunci când concurează cu aceasta din urmă, reușește să ofere tarife semnificativ mai mici și costuri operaționale mai reduse.

Ryanair consideră oportunități de extindere în Europa de Est, inclusiv în țări precum Albania, unde intenționează să deschidă 25 de rute noi pentru a concura cu Wizz Air în această regiune. Polonia, ca cea mai mare țară în curs de dezvoltare din Europa, cu o populație de aproape 40 de milioane de locuitori, oferă oportunități semnificative de creștere pe măsură ce veniturile disponibile cresc și cererea pentru călătorii în regiune se intensifică.

Ryanair intenționează să aloce o parte semnificativă din flota sa de 300 de aeronave pentru a sprijini expansiunea în Polonia și țările învecinate. Compania intenționează să dubleze flota și numărul de pasageri în regiune în următorii zece ani, în concordanță cu cererea în creștere.

Pe de altă parte, Wizz Air, care operează și în Europa Centrală și de Est, intenționează să opereze de cel puțin două ori mai multe aeronave decât are în prezent în regiune până în 2038. Acesta urmează să anunțe achiziția a 35 de aeronave noi numai pentru piața din Polonia. Acestă competiție între Ryanair și Wizz Air prezintă oportunități semnificative pentru călătorii și pentru industria aeriană din Europa de Est, pe măsură ce se desfășoară o bătălie pentru cota de piață și pentru atenția pasagerilor.

Compania şi-a reconfirmat recent obiectivul de a transporta 185 de milioane de pasageri în acest an fiscal, faţă de nivelul record de 169 de milioane în anul încheiat la 31 martie 2023. Ryanair a comandat aproximativ 300 de avioane Boeing şi vrea să profite de revenirea traficului aerian după pandemia de COVID-19.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, inclusiv Ryanair și Wizz Air doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

În data de 9 august, Aeroportul Chișinău anunța că din 8 august trei companii aeriene noi vor zbura de la Chișinău. Este vorba de o cursă charter spre Antalya până la 1 noiembrie și spre Tel Aviv și Baku. Din noiembrie operatorul din Grecia a anuțat că lansează curse Atena – Chișnău, iar din primăvara anului viitor operatorul low-cost AirBaltic spunea că relansează cursele Riga – Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.