Cel puțin două bănci din Moldova ridică prețul hrivnei. Oferă și privilegii ucrainenilor

Băncile din Republica Moldova au început să-și ajusteze cursul valutar astfel încât hrivna ucraineană să poată fi comercializată la un preț rezonabil atât pentru cetățeni cât și pentru comercianții de valută, scrie Realitatea.md.

Cel puți două bănci au anunțat astăzi, 26 februarie despre acest lucru. Este vorba de maib și Victoriabank, care au reacționat la critica din societate față de cursul infim pe care-l afișau la casele de schimb valutar pentru hrivna ucraineană.

„Victoriabank întreprinde anumite măsuri urgente pentru a veni în întâmpinarea cetățenilor ucraineni, care au ajuns pe teritoriul Moldovei. Astfel, va fi permis un schimb valutar în echivalent a 20.000 mdl, adică 33 766 UAH, ceea ce reprezintă 1000 euro, per persoană la curs oficial BNM”, anunță Victoriabank.

Totodată, Victoriabank anunță și facilități pentru cetățenii ucraineni, care nu vor fi nevoiți să stea în rând la casele de schimb valutar.

„Stimați cetățeni ucraineni, totodată, angajații noștri vă vor deservi fără să fiți nevoiți să stați la coadă, e de ajuns să aveți la Dvs un act de identitate ucrainean și veți fi deserviți cu prioritate. Suntem solidari cu oamenii care au nevoie de ajutorul nostru”, mai anunță banca.

De asemenea, și maib anunță că, la momentul actual sunt în proces de modificare a cursului hrivnei ucrainene, inclusiv cele deschise la punctele vamale.

Astfel, moneda ucraineană va avea un curs de cumpărare de 0,41 MDL și 0,49 MDL – cel de vânzare.

Cursul se aplică pentru cetățenii Ucrainei, iar pentru a oferi condiții cât mai multor persoane să facă operațiuni, limita per operațiune de schimb valutar nu poate depăși 100 de dolari americani.

Amintim că, după începerea războiului în Ucraina, moneda ucraineană, hrivna, s-a devalorizat pe teritoriul Republicii Moldova și se vindea, cu cel mult 70 de bani și poate fi cumpărată cu cel puțin un ban, lucru care a stârnit nemulțumirea societății civile din Moldova, iar BNM a luat atitudine.

Banca Națională a Moldovei a anunțat ieri, 25 februarie că au fost inițiate consultări cu instituțiile din Ucraina pentru a găsi o soluție pentru refugiații ucraineni deținători de hrivne. În acest proces vor fi implicate și băncile licențiate din Republica Moldova pentru a identifica rezolvarea în cel mai scurt timp posibil, astfel încât eventualele stocuri de hrivne să poată fi suplinite.

BNM a făcut apel către actorii din piață să manifeste înțelegere și compasiune față de cetățenii ucraineni refugiați pe teritoriul Republicii Moldova pentru a acorda sprijinul atât de necesar în aceste momente dificile.

#schimb valutar #hrivna #Victoriabank #bănci #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.