Cele mai atrăgătoare zone din Republica Moldova pentru turiștii străini. Ce-i interesează în mod deosebit pe aceștia

Biroul Național de Statistică (BNS) a dat publicității cifrele referitoare la evoluția turismului în Republica Moldova pentru primul semestru al anului 2023, dezvăluind creșteri notabile în ceea ce privește numărul turiștilor cazați și înnoptările turistice, în comparație cu aceeași perioadă din 2022. Aceste date confirmă că industria turismului se află într-un trend ascendent în țară.

Conform raportului BNS, în perioada ianuarie-iunie 2023, numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică a înregistrat o creștere de 14,5% în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Această creștere semnificativă reflectă succesul eforturilor depuse pentru promovarea destinației turistice Moldova și atragerea unui număr crescut de vizitatori.

Statisticile indică că în primele șase luni ale anului 2023, numărul total de turiști cazați în structurile de primire turistică a fost de 153,1 mii persoane. Dintre aceștia, 53,0% au fost turiști nerezidenți, iar 47,0% au fost turiști rezidenți. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul turiștilor nerezidenți a crescut cu 10,9%, în timp ce numărul turiștilor rezidenți a înregistrat o creștere de 18,8%.

Analizând structurile de cazare, se observă creșteri ale cazărilor turiștilor în hoteluri și moteluri (+12,5%), structuri de odihnă (+20,3%), tabere de vacanță (+44,4%), pensiuni turistice (+9,7%) și structuri de întremare (+9,7%). Aceste date reflectă diversificarea opțiunilor de cazare și creșterea interesului pentru diferite tipuri de experiențe turistice în țară.

Cea mai mare pondere în numărul total de turiști cazați a fost înregistrată în municipiul Chișinău (69,2%), urmat de regiunile de dezvoltare Centru (18,4%), Sud (5,9%), Nord (5,3%) și UTA Găgăuzia (1,1%).

În ceea ce privește înnoptările turistice, în perioada menționată s-au înregistrat 531,0 mii înnoptări, reprezentând o creștere de 5,2 puncte procentuale față de anul precedent. Creșterea înnoptărilor a fost mai pronunțată în taberele de vacanță pentru elevi (+45,3%), structurile de odihnă (+25,8%) și structurile de întremare (+9,2%).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 24,1% pentru totalul structurilor de cazare turistică, cu structurile de întremare și căminele pentru vizitatori înregistrând cele mai ridicate valori de 44,0% și, respectiv, 42,0%.

În ianuarie-iunie 2023 numărul de locuri de cazare oferite turiștilor a fost de 71,8 mii locuri-pat, în creștere cu 4,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent. Cea mai mare creștere a acestui indicator s-a înregistrat în pensiuni turistice și agroturistice (+30,4%), cămine pentru vizitatori (+25,1%), structuri de odihnă (+8,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cazare #turism #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.