Cele mai bune 50 de restaurante din lume în 2021: Copenhaga are primele două locuri

10 Oct. 2021, 04:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2021, 04:00 // Actual //  bani.md

O listă anuală a celor mai bune 50 de restaurante din lume vine cu o premieră, un oraş care are primele două locuri. Două restaurante din Copenhaga, Danemarca – Noma şi Geranium – s-au clasat pe locurile 1 şi, respectiv, 2, la ceremonia de decernare a premiilor „The World’s 50 Best Restaurants”, notează Ziarul Financiar.

Noma se află în fruntea listei pentru a cincea oară din 2010 încoace.

De la crearea listei, în 2002, restaurantele europene – şi ocazional americane – au avut cel mai bun restaurant din lume. Anul acesta situaţia este la fel. Clasamentul anual, care este organizat de William Reed Media, cu sediul în Marea Britanie, nu a fost publicat anul trecut din cauza pandemiei.

Condus de bucătarul Rene Redzepi, Noma este cunoscut pentru „noua bucătărie nordică”. Redzepi produce trei meniuri în fiecare an – există sezonul oceanului, sezonul legumelor şi sezonul vânatului şi al pădurilor – acesta din urmă având un preţ de 2.800 de coroane daneze (436 de dolari) de persoană. Vinurile costă încă 280 de dolari, iar fiecare meniu include aproximativ 20 de feluri de mâncare.

După ce aceleaşi restaurante au dominat clasamentul de top timp de mai bine de un deceniu, organizaţia 50 Best a anunţat în 2019 că ocupanţii primului loc nu mai pot fi votaţi în anii următori. Noma s-a închis în 2016 şi s-a redeschis într-o nouă locaţie în 2018, ceea ce l-a făcut eligibil pentru a concura din nou.

Câştigătorii nr. 1 anteriori sunt numiţi „The Best of the Best”. Noma se va alătura în curând celor şapte restaurante de pe lista respectivă, care include El Bulli din Spania, The Fat Duck din Marea Britanie şi The French Laundry din Statele Unite, precum şi „Noma (locaţia originală)”, aşa cum este scris pe listă.

Europa a dominat lista din acest an, cu mult de jumătate dintre restaurante. Asia ocupă opt locuri, Odette din Singapore (nr. 8) fiind cel mai bine clasat.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!