Cele mai bune 50 de restaurante din lume în 2021: Copenhaga are primele două locuri

O listă anuală a celor mai bune 50 de restaurante din lume vine cu o premieră, un oraş care are primele două locuri. Două restaurante din Copenhaga, Danemarca – Noma şi Geranium – s-au clasat pe locurile 1 şi, respectiv, 2, la ceremonia de decernare a premiilor „The World’s 50 Best Restaurants”, notează Ziarul Financiar.

Noma se află în fruntea listei pentru a cincea oară din 2010 încoace.

De la crearea listei, în 2002, restaurantele europene – şi ocazional americane – au avut cel mai bun restaurant din lume. Anul acesta situaţia este la fel. Clasamentul anual, care este organizat de William Reed Media, cu sediul în Marea Britanie, nu a fost publicat anul trecut din cauza pandemiei.

Condus de bucătarul Rene Redzepi, Noma este cunoscut pentru „noua bucătărie nordică”. Redzepi produce trei meniuri în fiecare an – există sezonul oceanului, sezonul legumelor şi sezonul vânatului şi al pădurilor – acesta din urmă având un preţ de 2.800 de coroane daneze (436 de dolari) de persoană. Vinurile costă încă 280 de dolari, iar fiecare meniu include aproximativ 20 de feluri de mâncare.

După ce aceleaşi restaurante au dominat clasamentul de top timp de mai bine de un deceniu, organizaţia 50 Best a anunţat în 2019 că ocupanţii primului loc nu mai pot fi votaţi în anii următori. Noma s-a închis în 2016 şi s-a redeschis într-o nouă locaţie în 2018, ceea ce l-a făcut eligibil pentru a concura din nou.

Câştigătorii nr. 1 anteriori sunt numiţi „The Best of the Best”. Noma se va alătura în curând celor şapte restaurante de pe lista respectivă, care include El Bulli din Spania, The Fat Duck din Marea Britanie şi The French Laundry din Statele Unite, precum şi „Noma (locaţia originală)”, aşa cum este scris pe listă.

Europa a dominat lista din acest an, cu mult de jumătate dintre restaurante. Asia ocupă opt locuri, Odette din Singapore (nr. 8) fiind cel mai bine clasat.

#restaurant #top #mâncare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.