Cele mai mari 100 de companii producătoare de armament au avut vânzări record în 2020. Primele cinci sunt din SUA

Giganţii mondiali din industria de armament au evitat în mare măsură anul trecut efectele crizei economice cauzate de COVID-19, înregistrând un nou record al vânzărilor, în creştere pentru al şaselea an consecutiv, potrivit unui raport publicat luni, informează AFP.

Cifra de afaceri a celor mai mari o sută de companii din sectorul apărării în 2020 a atins un nou record, 531 de miliarde de dolari (470 de miliarde de euro), din care mai mult de jumătate sunt afaceri americane, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

Cifra reprezintă o creştere de 1,3% pe parcursul unui an a vânzărilor de arme şi servicii militare, în timp ce, în aceeaşi perioadă, economia mondială a scăzut cu peste 3%, subliniază institutul de cercetare cu sediul în Suedia.

Cifra de afaceri a acestor companii este în continuă ascensiune din 2015, cu o creştere totală de 17%, transmite Agerpres.

Cu excepţia companiilor ruseşti (-6,5%) şi franceze (-7,7%), vânzările marilor companii ale altor ţări au crescut anul trecut.

Cinci giganţi americani monopolizează în continuare poziţiile fruntaşe ale clasamentului mondial: Lockheed-Martin (avioane de luptă F-35, rachete) şi-a consolidat primul loc cu vânzări de arme de 58,2 miliarde de dolari, în faţa Raytheon Technologies, noul număr doi după o fuziune, urmate de Boeing, Northrop Grumman şi General Dynamics.

BAE Systems din Marea Britanie este prima companie europeană (a 6-a în top), următorul producător european fiind Airbus (locul al 11-lea). Trei companii din China ocupă locurile 7, 8, şi 9 (Norinco, Avic şi CETC). Locul zece este ocupat de L3Harris din SUA.

Potrivit SIPRI, rezistenţa marilor companii în situaţia economică dificilă din 2020 se explică în special prin politicile de sprijin bugetar adoptate în faţa pandemiei şi a efectelor măsurilor de izolare.

Industria de apărare nu a fost însă total imună la pandemia de COVID-19.

„În numeroase cazuri, măsurile luate pentru a reduce (răspândirea) virusului au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au întârziat livrările”, notează SIPRI.

Raportul menţionează cazul Thales, principala companie franceză, după Airbus, în clasament (locul 14), care a pus pe seama măsurilor de izolare scăderea cu 6% a cifrei sale de afaceri.

În spatele celor 41 de companii americane din Top 100 şi a ponderii lor de 54%, 26 de companii europene reprezintă 21% din vânzările totale. Urmează China (13% din total, cinci companii) şi Rusia (5%, nouă companii).

#armament #vanzari #companii #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.