Cele mai mari 100 de companii producătoare de armament au avut vânzări record în 2020. Primele cinci sunt din SUA

Giganţii mondiali din industria de armament au evitat în mare măsură anul trecut efectele crizei economice cauzate de COVID-19, înregistrând un nou record al vânzărilor, în creştere pentru al şaselea an consecutiv, potrivit unui raport publicat luni, informează AFP.

Cifra de afaceri a celor mai mari o sută de companii din sectorul apărării în 2020 a atins un nou record, 531 de miliarde de dolari (470 de miliarde de euro), din care mai mult de jumătate sunt afaceri americane, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

Cifra reprezintă o creştere de 1,3% pe parcursul unui an a vânzărilor de arme şi servicii militare, în timp ce, în aceeaşi perioadă, economia mondială a scăzut cu peste 3%, subliniază institutul de cercetare cu sediul în Suedia.

Cifra de afaceri a acestor companii este în continuă ascensiune din 2015, cu o creştere totală de 17%, transmite Agerpres.

Cu excepţia companiilor ruseşti (-6,5%) şi franceze (-7,7%), vânzările marilor companii ale altor ţări au crescut anul trecut.

Cinci giganţi americani monopolizează în continuare poziţiile fruntaşe ale clasamentului mondial: Lockheed-Martin (avioane de luptă F-35, rachete) şi-a consolidat primul loc cu vânzări de arme de 58,2 miliarde de dolari, în faţa Raytheon Technologies, noul număr doi după o fuziune, urmate de Boeing, Northrop Grumman şi General Dynamics.

BAE Systems din Marea Britanie este prima companie europeană (a 6-a în top), următorul producător european fiind Airbus (locul al 11-lea). Trei companii din China ocupă locurile 7, 8, şi 9 (Norinco, Avic şi CETC). Locul zece este ocupat de L3Harris din SUA.

Potrivit SIPRI, rezistenţa marilor companii în situaţia economică dificilă din 2020 se explică în special prin politicile de sprijin bugetar adoptate în faţa pandemiei şi a efectelor măsurilor de izolare.

Industria de apărare nu a fost însă total imună la pandemia de COVID-19.

„În numeroase cazuri, măsurile luate pentru a reduce (răspândirea) virusului au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au întârziat livrările”, notează SIPRI.

Raportul menţionează cazul Thales, principala companie franceză, după Airbus, în clasament (locul 14), care a pus pe seama măsurilor de izolare scăderea cu 6% a cifrei sale de afaceri.

În spatele celor 41 de companii americane din Top 100 şi a ponderii lor de 54%, 26 de companii europene reprezintă 21% din vânzările totale. Urmează China (13% din total, cinci companii) şi Rusia (5%, nouă companii).

#armament #vanzari #companii #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.