Cele mai mari startup-uri din lume: Topul Unicornilor din 2021. Împreună au o evaluare de peste 3.000 miliarde dolari

Mulți antreprenori încep afaceri în întreaga lume, dar numai cele mai de succes startup-uri noi devin „unicorni”, respectiv companii cu o evaluare de peste 1 miliard de dolari. Începând cu 6 decembrie, în lume există există 943 de startup-uri unicorn la nivel global care împreună sunt evaluate la 3.053 de miliarde de dolari, potrivit CB Insights, citat de economica.net.

Unii unicorni sunt puțin cunoscuţi, însă fac progrese discrete, dar cu impact în domeniul software, al sănătății, al automobilelor și în alte domenii. Altele au devenit deja lideri bine cunoscuți în industrie, cum ar fi producătorul aerospațial SpaceX și dezvoltatorul și editorul de jocuri Epic Games.

Dintre cele 943 de startup-uri unicorn, 35 sunt decacorni (unicorni cu evaluări de peste 10 miliarde de dolari).

Cei mai importanți unicorni din lume își văd în mod constant evaluările schimbându-se pe măsură ce intră în diferite runde de finanțare sau de maturitate.

În decembrie 2021, existau 35 de startup-uri cu o evaluare de peste 10 miliarde de dolari, repartizate în diferite țări și industrii.

Multe dintre cele mai valoroase startup-uri sunt deja giganți în domeniile lor. De exemplu, compania chineză de social media Bytedance este dezvoltatorul din spatele platformei de rețele video Douyin și al versiunii sale internaționale, TikTok, și a acumulat o evaluare de 140 de miliarde de dolari, peste cea a companiei SpaceX deţinută de Elon Musk, evaluată în 2021 la 100 miliarde, după ce în vara anului trecut evaluarea se situa la „doar” 36 de miliarde de dolari.

Compania de servicii financiare și software de plăți Stripe a sărit de la o evaluare de 36 de miliarde de dolari la 95 de miliarde de dolari pe parcursul pandemiei COVID-19. Lista completă aici.

Chiar și nume mai puțin vizibile la nivel global, cum ar fi fintech-ul suedez Klarna (45,6 miliarde de dolari) și platforma australiană de design grafic Canva (40 miliarde de dolari), sunt bine cunoscute în domeniile lor respective.

Urmează în top două companii din SUA pe locurile 6 şi 7 (Instacart şi Databricks), apoi fintech-ul Revolut, cu operaţiuni şi în România (evaluat la 33 miliarde de dolari). Pe poziţiile 9 şi 10 se află alte companii din SUA – Epic Games şi Chimie.

Dar evaluările private nu durează la nesfârșit. Multe dintre ele ajung în cele din urmă să devină publice, cum ar fi producătorul de vehicule electrice și concurentul Tesla, Rivian, care a avut o evaluare de 27,6 miliarde de dolari înainte de a se lista pe NASDAQ.

#capitalizare #strat-up #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.