New York Times: O treime din artileria occidentală trimisă Ucrainei este la reparații în Polonia

În Polonia, Comandamentul European al Pentagonului a creat o bază în care sunt reparate armele occidentale pe care Ucraina le-a primit de la parteneri. Și asta pentru că este greu să fie reparate în țara devastată de război, scrie „The New York Times“.

„Trei la sută din cele aproximativ 350 de obuziere de fabricație occidentală predate Ucrainei sunt în stare de nefuncționare ”, au declarat surse din departamentele americane de apărare citate de NYT.

Lucrările la această bază se desfășoară de câteva luni. NYT subliniază că oficiali militari din statele care au livrat armele monitorizează îndeaproape starea acestora.

The Wall Street Journal relatează că SUA vor cumpăra muniție de artilerie de 155 mm pentru Ucraina din Coreea de Sud. În acest fel, Washington intenționează să-și salveze propriile rezerve, care, potrivit oficialilor, au scăzut semnificativ datorită livrărilor către Ucraina.

Echipamente și alte ajutoare militare din țările NATO în valoare de miliarde de dolari – 18,6 miliarde doar din SUA – continuă să curgă înspre Ucraina de când Rusia a lansat invazia în luna februarie, scrie Business Insider.

Alege pachetul pentru afacerea ta GeniusIMM de la UniCredit Bank si poti avea un cashback de 500 de Lei, care acopera costul pachetului timp de un an. Afla mai multe AICI!

Cu toate că bătălia pentru Ucraina a rămas în mare parte un război de uzură al sistemelor de artilerie, s-au utilizat și tehnologii noi și tactici moderne care sunt monitorizate cu atenție pentru a determina ce schimbări au adus acestea pe câmpul de luptă, scrie The New York Times. Una dintre noile tehnologii folosite în Ucraina este și Delta – un sistem de informare în timp real. Rețeaua online poate fi folosită atât de soldați, cât și de oficialii civili și chiar de civili autorizați de autoritățile ucrainene pentru a urmări și distribui detalii cruciale despre mișcările trupelor ruse.

În afară de Delta, printre noile tehnologii testate în Ucraina se numără bărci controlate de la distanță, arme anti-drone numite SkyWiper și o versiune actualizată a unui sistem de apărare antiaeriană construit în Germania pe care armata germană nu a apucat încă să îl folosească.

Ajutoarele letale livrate de Occident în Ucraina constau, în mare parte, din versiuni modernizate ale unor arme mai vechi. Acesta a fost și cazul lansatoarelor de rachete ghidate prin infraroșu cu rază medie de acțiune cunoscute sub numele de IRIS-T.

În războaiele din Irak și Afganistan, „nu foloseam cantități uriașe de muniție și nu ne mișcam într-o viteză atât de mare”, spune generalul australian în rezervă Mick Ryan. „Suntem într-o eră diferită acum și lucrăm la o scară mult mai mare, folosim mai multă muniție și vom pierde mai mult echipament și oameni.” „Ritmul luptelor” din Ucraina va forța industriile să își sporească productivitatea aproape de nivelul înregistrat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit lui Ryan, care a lucrat în Celula de Coordonare Pakistan-Afganistan în cadrul Statului Major Comun al SUA între 2010 și 2011.

#artilerie #HIMARS #occident

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina