Cele mai transparente întreprinderi cu capital public din Moldova. TOP 10

În cadrul unei conferințe online organizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și INEKO Slovacia a fost prezentat topul celor mai transparente întreprinderi cu capital public din țara noastră. Astfel, Întreprinderea de stat „Moldelectrica”, întreprinderea de stat „MoldATSA” și Societatea pe Acțiuni „Energocom” sunt cele mai transparente întreprinderi cu capital public din Moldova în anul 2020. La polul opus se situează „Apă-Canal Soroca”, „Confercai” și „Gara Nord”.

„Instituția noastră a fost mereu un promotor al interesului și banului public, iar un element important în acest sens îl constituie transparența. Și pentru că întreprinderile cu capital public reprezintă un patrimoniu național am considerat oportun să analizăm nivelul lor de transparență și sustenabilitate financiară. Ne dorim ca prin acest exercițiu, vrem să le arătăm întreprinderilor din țară, foaie de parcurs prin care își pot spori transparența. Când o întreprindere are toate rigorile de transparență, calitatea gestionării crește, iar beneficiul pe care îl obține societatea este mult mai mare, deoarece o administrare bună este o transparență bună”, a declarat Veaceslav Ioniță, economist la IDIS „Viitorul” și moderatorul conferinței.

Pentru a determinat nivelul de transparență a fost monitorizată activitatea a 60 de întreprinderi de stat, municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova în anul 2020. Întreprinderile au fost selectate după indicatorii economici, în funcție de mărimea activelor, importanța domeniului de activitate al acestor întreprinderi, cu includerea nemijlocită și a întreprinderilor fondate de către autoritățile publice locale. Întreprinderile cu capital public au fost evaluate în baza a șase criterii de transparență: indicatorii economici, transparența și accesul la informație, achizițiile publice și proprietatea, resursele umane, etica și conflictul de interese, granturi și caritate. Punctajul maxim pentru o întreprindere constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente întreprinderi în 2020 sunt Î.S. „Moldelectrica” (58,4 de puncte), Î.S. „MoldATSA” (58,3 de puncte) și S.A. „Energocom” (56,5 puncte).

Comparativ cu anul trecut, la unele întreprinderi se observă îmbunătățiri în clasamentul din 2021, Astfel, Î.S. „Combinatul Poligrafic din Chișinău” (+47 poziții și 32,6 puncte procentuale), urmată de Î.S. „Direcția pentru Exploatarea Imobilului” (+23 poziții și + 18%) și Î.S. Institutul de Geodezie, Prospecțiuni Tehnice și Cadastru „INGEOCAD” (+20 poziții și +24%).

În urma analizei s-a constatat că 47 de întreprinderi din 67 monitorizate au pagini web, însă nu toate sunt utilizate în calitate de instrumente de informare a publicului, cinci întreprinderi cu capital public din 60 au publicat pe pagina web rapoartele anuale pentru anul 2020. Este vorba de Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Moldelectrica”, S.A. „Metalferos”, S.A. „Energocom” și Î.S. „Radiocomunicații”. De asemenea, numai Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Moldelectrica”, Î.S. „Combinatul Poligrafic din Chișinău” și Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” au publicat în 2020 rezultatele controalelor şi auditurilor economico-financiare. Iar cele mai detaliate informații despre împrumuturi și credite au fost publicate de către Î.S. „Moldelectrica”.

De asemenea, analiza arată că 62% din întreprinderi nu publică pe web planurile anuale de achiziții publice, 57% nu publică anunțurile de participare la achizițiile publice și nici o întreprindere nu a publicat anul trecut contractele de achiziții publice. Totodată, 11 întreprinderi cu capital public din 60 monitorizate nu au desfășurat în 2020 procedurile de achiziții publice conform prevederilor legislației privind achizițiile publice. Totuși, în jur de 1/3 din întreprinderi monitorizate au utilizat în anul 2020 platformele electronice pentru procedurile de achiziții publice.

Cea mai problematică zonă de transparență pentru toate întreprinderile o reprezintă „Granturi și caritate”, cu o medie care nu depășește 2%. Prin urmare, doar Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Combinatul Poligrafic Chișinău”, Î.S. „Editura Știința”, S.A. „Tracom” și Î.S. „Radiocomunicații” au publicat unele informații parțiale despre sumele și beneficiarii granturilor, donațiilor și sponsorizărilor din anul 2020.

Potrivit datelor din Registrul de stat, la data de 1 ianuarie 2021, în Moldova erau înregistrate 187 întreprinderi de stat și 80 de societăți comerciale în care statul deține cotă-parte in capitalul social.

TOP 10 cele mai transparente întreprinderi cu capital public din Moldova:

#capital pulic #tranparenta #intreprinderi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”, desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi – opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.

Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: „În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.”

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: „Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova.  Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă – un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.”

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului – tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii – și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități – care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: „Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.”

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: „Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.”

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: „Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc” de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.”

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022″, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri” a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova – British Embassy Chisinau.