Cenzură digitală totală în Europa: Meta și Google interzic reclamele politice înainte de alegeri

Giganții tehnologici Meta (Facebook, Instagram, Threads) și Google (Alphabet – YouTube, Search, Display Ads) au anunțat suspendarea completă a publicității politice, electorale și pe teme sociale în Uniunea Europeană, începând cu luna octombrie 2025. Măsura vine ca reacție la noul Regulament European (UE) 2024/900 privind transparența și targetarea publicității politice (TTPA), care intră în vigoare pe 10 octombrie 2025.

Decizia marchează o schimbare fără precedent în campaniile electorale europene: partidele politice, ONG-urile și mișcările civice nu vor mai putea promova conținut plătit pe cele mai mari platforme online. „Regulamentul introduce cerințe neclare și dificil de aplicat. Pentru a evita greșelile, suspendăm temporar reclamele politice și sociale în UE”, a transmis Meta într-un comunicat. Google a precizat, la rândul său, că „până la obținerea unei clarități juridice complete, nu va mai accepta publicitate politică în niciuna dintre țările Uniunii Europene”.

TikTok, care nu permite oricum publicitate politică plătită, își menține politica actuală, deși platforma rămâne un canal major de influență prin conținut organic și colaborări cu influenceri.

Regulamentul TTPA stabilește, pentru prima dată, reguli unitare la nivel european privind transparența, targetarea și raportarea publicității politice. Orice mesaj plătit capabil să influențeze un proces politic, electoral sau legislativ intră sub incidența legii — chiar dacă nu menționează explicit un partid sau un candidat.

Noile cerințe impun etichetarea clară a reclamelor, identificarea finanțatorilor, publicarea criteriilor de targetare și arhivarea datelor într-un registru european public, accesibil cercetătorilor și jurnaliștilor. Platformele și advertiserii răspund solidar pentru conținutul difuzat, iar nerespectarea regulilor poate atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.

Totodată, TTPA interzice folosirea datelor sensibile (opinie politică, religie, orientare sexuală), targetarea minorilor și reclamele provenite din afara UE în ultimele trei luni înaintea alegerilor. Platformele vor trebui să răspundă în maximum 48 de ore la cererile autorităților privind transparența.

Deși scopul oficial al TTPA este creșterea transparenței și combaterea manipulării online, decizia Meta și Google are efecte imediate: partidele politice pierd accesul la cel mai eficient instrument de microtargetare electorală, iar comunicarea politică riscă să migreze spre zona gri — influenceri, mesaje mascate și canale închise precum Telegram sau WhatsApp.

Experții avertizează că noile reguli pot lovi în candidații independenți și ONG-urile civice, ale căror campanii pot fi catalogate drept „politice” și blocate automat. În același timp, presa și publisherii locali ar putea deveni principalii beneficiari ai bugetelor electorale redirecționate, însă doar acolo unde există o cultură media consolidată.

Uniunea Europeană prezintă TTPA drept o „lege istorică” menită să protejeze democrația digitală, însă marile platforme aleg, cel puțin temporar, calea retragerii. În lipsa publicității politice asumate, spațiul online european riscă să devină mai opac, iar influența reală să se mute în zonele greu de monitorizat.

#publicitate #Google #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.