CEO Coinbase: Planificăm să listăm fiecare activ criptografic acolo unde este viabil din punct de vedere juridic

CEO-ul Coinbase, Brian Armstrong, a declarat că bursa intenționează să listeze fiecare activ criptografic, acolo unde este permis din punct de vedere legal acest lucru.

„Memento despre modul în care Coinbase listează activele: obiectivul nostru este să listăm * fiecare * activ acolo unde este legal să se facă acest lucru”, a scris el pe Twitter.

1/ Reminder about how Coinbase lists assets: our goal is to list *every* asset where it is legal to do so.

— Brian Armstrong (@brian_armstrong) June 28, 2021

Armstrong a adăugat că platforma nu dorește ca nicio monedă să primească un statut special.

„În afara standardelor noastre de listare (pentru siguranță / legalitate), nu oferim o opinie cu privire la valoarea fiecărui activ. Suntem agnostici, deoarece credem în piețele libere și că consumatorii ar trebui să aibă de ales în criptoeconomie. Aceasta este cum vom avea cea mai mare inovație „, a spus el.

CEO-ul a sugerat că, în timp, bursa va introduce modalități prin care utilizatorii săi pot examina sau evalua fiecare activ. În teorie, aceasta ar fi furnizarea altor consumatori cu informații pentru a lua decizii mai educate, a spus el.

În 2017, bursa a oferit doar patru criptomonede: bitcoin, ethereum, litecoin și bitcoin cash. La acea vreme, o listă Coinbase era o mare ocazie, de multe ori majorând prețul unei monede la anunțul că vine la schimb – ceva care a devenit cunoscut sub numele de „Efectul Coinbase”.

Acum, schimbul listează 63 de criptomonede, de la monede stabile precum tether (USDT) la monede cunoscute precum cardano (ADA) și monede chiar mai obscure precum NKN (NKN), care ocupă locul 166 pe CoinMarketCap.

În ianuarie, Coinbase a spus că ia în considerare 44 de criptomonede pe care ar putea alege să le adauge. A adăugat deja câteva dintre ele, inclusiv ankr (ANKR), curve (CRV) și skale (SKL). Cu doar trei zile în urmă, bursa a adăugat la listă mai multe jetoane, inclusiv barnbridge (BOND), livepeer (LPT) și quant (QNT).

Cu toate că listează atât de multe criptomonede, mai are de parcurs un drum lung, dacă dorește cu adevărat să enumere fiecare criptomonedă.

#coinbase #listare #crypto #active #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.