CEO-ul Strabag, Klemens Haselsteiner, a murit la vârsta de 44 de ani

Grupul de construcții a anunțat vestea printr-un comunicat de presă vineri seara. În România, Strabag are afaceri de miliarde, scrie antena3.ro.

„Cu mare tristețe trebuie să anunțăm că CEO-ul Strabag SE, Klemens Haselsteiner, a încetat din viață subit și neașteptat astăzi, 17 ianuarie 2025. Gândurile tuturor angajaților noștri sunt alături de familia sa,” a declarat grupul de construcții, evaluat la miliarde de euro, într-un mesaj adresat investitorilor.

Potrivit unei purtătoare de cuvânt a companiei, Haselsteiner a murit din cauze naturale; momentan nu au fost oferite alte detalii, precizează publicația Kronen Zeitung.

Cine a fost Klemens Haselsteiner

Klemens Haselsteiner, a studiat administrarea afacerilor la Universitatea din Chicago, apoi a lucrat pentru Strabag în Rusia timp de cinci ani și pentru subsidiara Strabag, Tüblin, în Stuttgart, alți cinci ani, înainte de a fi numit în Consiliul de Administrație.

Era membru al Consiliului de Administrație din 1 ianuarie 2020 și Președinte al Consiliului de Administrație al Strabag SE din 1 ianuarie 2023. Mandatul său ar fi trebuit să dureze până la sfârșitul anului 2026.

Strabag este unul dintre cele mai mari grupuri de construcții din Europa. Ceilalți membri ai Consiliului de Administrație vor prelua temporar atribuțiile pentru care era responsabil Klemens Haselsteiner.

Familia Haselsteiner deține 30,7% din acțiunile Strabag SE, companie listată pe principalul indice ATX al Bursei de Valori din Viena.

„Strabag este o firmă austriacă ce a construit multe autostrăzi în România. Strabag are o cifră de afaceri de 2 miliarde de lei în 2023 și datorii de un miliard de lei. Are, de asemenea, profit de 79.000.000 de lei”, scrie Newsweek.

Oleg Deripaska, unul dintre principalii oligarhi apropiați lui Vladimir Putin, deținea 24% din compania austriacă Strabag.

În toamna anului 2024, Deripaska ar fi transferat participația sa de 24,1% din grupul de construcții Strabag, deținută prin intermediul MKAO Rasperia Trading Limited, către societatea pe acțiuni rusă Iliadis JSC.

Grupul a declarat că nu poate evalua dacă transferul va afecta planurile Raiffeisen Rusia, care intenționa să achiziționeze pachetul de acțiuni de la Deripaska. Totuși, Strabag continuă să considere acțiunile oligarhului ca fiind supuse sancțiunilor internaționale, ceea ce ar invalida tranzacția.

„O analiză conform legislației privind sancțiunile nu poate fi efectuată în prezent. Prin urmare, compania consideră că acțiunile Strabag deținute de MKAO Rasperia Trading Limited (controlată de Deripaska) rămân înghețate în conformitate cu Regulamentul UE privind sancțiunile”, a declarat Strabag într-un comunicat emis miercuri.

Strabag, implicată în realizarea bazei NATO de la Kogălniceanu

În ciuda controverselor legate de legăturile cu Rusia, Strabag lucrează la un proiect strategic al NATO în România.

Contractul pentru proiectarea și execuția infrastructurii Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” a fost atribuit companiei Strabag și are o valoare estimată de 2,148 miliarde de lei (aproximativ 430 de milioane de euro). Contractul include o opțiune de extindere până la 4,3 miliarde de lei.

Strabag SRL are activități importante în România, inclusiv în domeniul infrastructurii rutiere.

#Strabag #deces #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.