Cererea globală de aur a marcat cel mai puternic prim trimestru din 2016

Cererea globală de aur în primul trimestru din 2024 a fost de 1.238 de tone, marcând o creştere de 3% de la an la an şi este cel mai puternic prim trimestru pentru cererea globală de aur din 2016, arată o analiză a Tavex, cel mai mare comerciant de aur de investiţii din Europa de Nord, care citează datele Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an. Polonia este cel mai mare cumpărător de aur al Europei, în timp ce China, India şi Turcia sunt principalii cumpărători de aur la începutul anului 2024. România are aproximativ 5,45 g de aur per cap de locuitor, iar Polonia 9,75 g, notează Agerpres, care citează analiza.

”Preţul aurului a cunoscut o creştere impresionantă de la începutul anului, de la aproximativ 2.020 de dolari pe uncie în luna februarie, până la aproape 2.430 de dolari pe 21 mai. De atunci, preţul a trecut printr-o corecţie, însă, în ultima lună s-a stabilizat în jurul valorii de 2.300 de dolari pe uncie troy. Potrivit celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an, cererea globală de aur, inclusiv achiziţiile extra-bursiere (OTC), este de 1.238 de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #tranzactii #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova în trimestrul I 2024 au scăzut cu 6,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, totalizând 435,33 milioane USD. Acest volum reprezintă 11,5% din PIB. Reducerea a fost în mare parte cauzată de diminuarea transferurilor personale, care au scăzut cu 17,75 milioane USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Intrările remiterilor din țările CSI s-au diminuat de 2,0 ori, reprezentând 8,9% din total, în timp ce cele din Uniunea Europeană au scăzut cu 0,4%, dar au rămas majoritare cu o pondere de 58,6% din totalul remiterilor. Pe de altă parte, remiterile din alte țări au înregistrat o creștere de 7,2%, având o pondere de 32,5% din totalul remiterilor personale.

În ceea ce privește remiterile personale plătite către nerezidenți, acestea au crescut cu 16,5%, datorită majorării transferurilor personale cu 12,70 milioane USD. Creșteri semnificative ale ieșirilor au fost înregistrate pentru Uniunea Europeană și alte țări. Remiterile către UE au crescut cu 24,4%, constituind 56,6% din total, iar cele către alte țări au crescut cu 27,6%, ajungând la 25,0% din total. Ieșirile destinate țărilor CSI s-au diminuat cu 11,2%, reprezentând 18,4% din totalul ieșirilor de remiteri personale.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.