Cererea globală de gaze naturale va scădea în următorii trei ani

În raportul trimestrial al pieței de marți, AIE estimează că un consum total global se va contracta ușor în acest an și va vedea doar o creștere limitată în următorii trei ani, de aproximativ 140 de miliarde de metri cubi între 2021 și 2025.

„Aceasta este mai puțin de jumătate din creșterea de 370 de miliarde de metri cubi observată în ultimii cinci ani și cu mult sub creșterea excepțională a cererii de aproape 175 de miliarde de metri cubi observată în 2021”, a spus agenția.

Prețurile energiei au crescut vertiginos de când Rusia a invadat Ucraina, deoarece sancțiunile occidentale asupra importurilor țării au limitat oferta. Numai în acest an, contractele futures pe gaze naturale olandeze, punctul de referință regional, au crescut cu 150% până acum.

„Turmulerile dăunează reputației gazelor naturale ca sursă de energie fiabilă și accesibilă, ridicând îndoieli cu privire la rolul pe care se aștepta să îl joace în a ajuta economiile în curs de dezvoltare să facă față cererii în creștere de energie și să treacă de la combustibilii cu consum mai mare de carbon”, a spus AIE în raportul.

Consumul de gaz rusesc

Acum, se teme că Rusia va întrerupe aprovizionarea cu gaz către unele țări, în special Germania, ca represalii pentru sancțiuni și alte măsuri care vizează deteriorarea finanțelor Moscovei. În urmă cu o lună, gigantul energetic rus Gazprom, controlat de stat, a declarat că reduce fluxurile de gaze naturale către Germania prin Nord Stream 1 cu 40%. Pentru a se pregăti pentru oprirea completă a gazului, Germania a luat recent decizia de a porni centralele electrice pe cărbune inactiv.

Se preconizează că acest consum de gaz din SUA va stagna mai mult sau mai puțin între 2023 și 2025, în timp ce agenția se așteaptă ca cererea europeană de gaze să scadă cu aproape 9% în acest an. „Adăugările limitate de capacitate de lichefiere, împreună cu cererea puternică de GNL din Europa și importurile de conducte rusești mai scăzute, indică faptul că actualele condiții de piață pot persista pe termen mediu”, a spus agenția, potrivit Business Insider.

#consum #gaz #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.