Cererea globală de gaze naturale va scădea în următorii trei ani

În raportul trimestrial al pieței de marți, AIE estimează că un consum total global se va contracta ușor în acest an și va vedea doar o creștere limitată în următorii trei ani, de aproximativ 140 de miliarde de metri cubi între 2021 și 2025.

„Aceasta este mai puțin de jumătate din creșterea de 370 de miliarde de metri cubi observată în ultimii cinci ani și cu mult sub creșterea excepțională a cererii de aproape 175 de miliarde de metri cubi observată în 2021”, a spus agenția.

Prețurile energiei au crescut vertiginos de când Rusia a invadat Ucraina, deoarece sancțiunile occidentale asupra importurilor țării au limitat oferta. Numai în acest an, contractele futures pe gaze naturale olandeze, punctul de referință regional, au crescut cu 150% până acum.

„Turmulerile dăunează reputației gazelor naturale ca sursă de energie fiabilă și accesibilă, ridicând îndoieli cu privire la rolul pe care se aștepta să îl joace în a ajuta economiile în curs de dezvoltare să facă față cererii în creștere de energie și să treacă de la combustibilii cu consum mai mare de carbon”, a spus AIE în raportul.

Consumul de gaz rusesc

Acum, se teme că Rusia va întrerupe aprovizionarea cu gaz către unele țări, în special Germania, ca represalii pentru sancțiuni și alte măsuri care vizează deteriorarea finanțelor Moscovei. În urmă cu o lună, gigantul energetic rus Gazprom, controlat de stat, a declarat că reduce fluxurile de gaze naturale către Germania prin Nord Stream 1 cu 40%. Pentru a se pregăti pentru oprirea completă a gazului, Germania a luat recent decizia de a porni centralele electrice pe cărbune inactiv.

Se preconizează că acest consum de gaz din SUA va stagna mai mult sau mai puțin între 2023 și 2025, în timp ce agenția se așteaptă ca cererea europeană de gaze să scadă cu aproape 9% în acest an. „Adăugările limitate de capacitate de lichefiere, împreună cu cererea puternică de GNL din Europa și importurile de conducte rusești mai scăzute, indică faptul că actualele condiții de piață pot persista pe termen mediu”, a spus agenția, potrivit Business Insider.

#consum #gaz #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul prezentat de autorități reprezintă „un act de sfidare” în adresa FMI, nu un document de politici responsabile. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu pentru publicația ZIUA.

Potrivit lui Ioniță, Guvernul a venit cu proiectul de buget înaintea misiunii FMI, asumându-și un deficit de 5,5% din PIB, pe care expertul îl califică drept „catastrofal”. „Este un buget deplasat, cu cheltuieli care nu au nicio legătură cu realitatea și care, din start, nu va fi realizat. Investițiile sunt sub orice limită, iar mesajul transmis FMI este unul de batjocură”, a spus economistul.

Una dintre cele mai grave probleme semnalate de Ioniță ține de facilitățile fiscale, despre care susține că au scăpat complet de sub control. Republica Moldova ar avea peste 100 de facilități fiscale, multe dintre ele introduse fără analiză de impact și fără transparență. Estimările IDIS „Viitorul” arată că acestea costă bugetul de stat cel puțin 25 de miliarde de lei anual, o sumă mai mare decât deficitul bugetar.

„Nu suntem împotriva facilităților fiscale, dar nimeni nu știe care sunt ele, cât costă fiecare și cine beneficiază. Cerem un lucru simplu: lista completă a facilităților să fie publicată anual în buget, cu impactul fiecăreia. Altfel, nu putem vorbi de administrarea banilor publici”, a subliniat Ioniță. În lipsa acestor date, susține expertul, deciziile devin manipulare politică și campanie electorală, nu politici economice fundamentate.

Economistul avertizează că, în timp ce Guvernul discută cu FMI, apar noi inițiative legislative care introduc facilități fiscale suplimentare, fără costuri estimate și fără a preciza ce beneficii economice vor genera. „Dacă o facilitate costă 200–250 de milioane de lei, trebuie să știm ce obținem în schimb: locuri de muncă, investiții, creștere economică. Altfel, aruncăm bani pe fereastră”, a explicat Ioniță.

În acest context, expertul se declară sceptic că relațiile cu FMI vor fi restabilite. Deși Guvernul mizează pe sprijinul Uniunii Europene, datele bugetare arată o scădere drastică a granturilor externe, atât în anul curent, cât și pentru anul viitor. „Guvernul recunoaște deja că nu vin granturile planificate, iar pe 2026 ele sunt tăiate aproape la jumătate. La credite externe stăm la fel de prost”, afirmă Ioniță.

Consecința directă este creșterea dependenței de împrumuturile interne, contractate la dobânzi foarte mari. „Cercul se închide: fără FMI, cu sprijin extern incert, Guvernul se împrumută masiv pe intern, la costuri exorbitante”, avertizează economistul.

Ioniță subliniază că sprijinul extern nu vine automat. „Uniunea Europeană nu îți toarnă banii în Piața Marii Adunări Naționale. Ai proiecte — primești bani. N-ai proiecte, n-ai finanțare.” El a dat exemplul căii ferate, care funcționează la sub 3% din capacitate, fără o viziune clară de reabilitare, deși investițiile necesare ar ajunge la circa 700 milioane de euro.

În lipsa unei strategii coerente și a reformelor cerute de FMI, Republica Moldova riscă să intre într-o criză fiscală profundă. „Un deficit de peste 5% nu se vede imediat, dar în 2–3 ani duce sigur la incapacitate de plată. FMI nu poate susține un guvern care sare cu capul înainte de la etajul zece”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.