Cetățenia moldovenească, mai greu de obținut. Schimbările anunțate

Obținerea cetățeniei moldovenești va dura mai mult timp, potrivit unui proiect de lege votat de Executiv la ședința de astăzi. De la începutul invaziei trupelor rusești în Ucraina, a crescut numărul persoanelor care solicită cetățenie moldovenească.

Cetățenia moldovenească va fi acordată după condiții mai riguroase. În plus, procedura ar putea dura până la șase luni, comparativ cu 20 de zile cât este în prezent. Un proiect de lege în acest sens a fost publicat pentru consultare publică.

Potrivit notei informative, după invazia rusească în Ucraina, numărul persoanelor care doresc să obțină cetățenia Moldovei a crescut.

„Termenul de pentru determinarea cetățeniei până la 6 luni în loc de 20 de zile, iar pentru recunoașterea, care are loc timp de o zi, termenul va fi extins până la 6 luni. În contextul creșterii numărului solicitări după februarie 2022 cu 40%”, a declarat Mircea Eșanu șeful de ASP.

Potrivit lui Eșanu, dacă în perioada anilor 2020 – 2021 au fost 11 mii de cereri de obținere a cetățeniei, atunci în 2022-2023 au fost 19 mii de cereri. „Perioada extinsă ne va permite să verificam minuțios toate dosarele. Aceste termene, de șase luni, au fost valabile pe perioada stării excepționale, ceea ce ne-a ajutat să prevenim 30 de cazuri de fraudare a obținerii cetățeniei. Nu există un precedent în Europa unde cetățenia să ofere în 20 de zile”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#obtinere #cetățenie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.