Cetățenia moldovenească, mai greu de obținut. Schimbările anunțate

24 Ian. 2024, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Ian. 2024, 10:48 // Actual //  bani.md

Obținerea cetățeniei moldovenești va dura mai mult timp, potrivit unui proiect de lege votat de Executiv la ședința de astăzi. De la începutul invaziei trupelor rusești în Ucraina, a crescut numărul persoanelor care solicită cetățenie moldovenească.

Cetățenia moldovenească va fi acordată după condiții mai riguroase. În plus, procedura ar putea dura până la șase luni, comparativ cu 20 de zile cât este în prezent. Un proiect de lege în acest sens a fost publicat pentru consultare publică.

Potrivit notei informative, după invazia rusească în Ucraina, numărul persoanelor care doresc să obțină cetățenia Moldovei a crescut.

„Termenul de pentru determinarea cetățeniei până la 6 luni în loc de 20 de zile, iar pentru recunoașterea, care are loc timp de o zi, termenul va fi extins până la 6 luni. În contextul creșterii numărului solicitări după februarie 2022 cu 40%”, a declarat Mircea Eșanu șeful de ASP.

Potrivit lui Eșanu, dacă în perioada anilor 2020 – 2021 au fost 11 mii de cereri de obținere a cetățeniei, atunci în 2022-2023 au fost 19 mii de cereri. „Perioada extinsă ne va permite să verificam minuțios toate dosarele. Aceste termene, de șase luni, au fost valabile pe perioada stării excepționale, ceea ce ne-a ajutat să prevenim 30 de cazuri de fraudare a obținerii cetățeniei. Nu există un precedent în Europa unde cetățenia să ofere în 20 de zile”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.