Directorul Philip Morris: În Moldova sunt toate condițiile pentru a fabrica produse conform standardelor internaționale

La sfârșitul anului trecut, în Republica Moldova a fost produs primul lot de țigarete marca Philip Morris International (PMI). Acest lucru s-a întâmplat la doar patru luni după ce PMI a anunțat despre încheierea unui contract cu fabrica „Tutun-CTC”, precum și o investiție de trei milioane de dolari.

În cadrul unui interviu pentru revista Business Class, directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko, a declarat că decizia de a reloca producerea în Republica Moldova a fost luată într-un timp absolut record pentru Philip Morris International, scrie infotag.md.

„Din momentul în care am început să analizăm oportunitatea acestei investiții și până la lansarea propriu-zisă a procesului de producere a trecut doar un an. Am decis să relocăm producerea de țigarete convenționale în Moldova după apariția problemelor logistice cauzate de războiul din Ucraina, de unde importam produsele de tutun. În timp, această provocare s-a transformat într-o oportunitate pentru Philip Morris – oportunitate de a ne extinde pe piață și de a dovedi rolul de partener de încredere al economiei naționale”, a declarat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova afirmă că, prin acest exemplu, PMI își dorește să inspire și alte companii mari să vină în Republica Moldova.

„Compania este prezentă în Republica Moldova din 1996, suntem un angajator și contribuabil responsabil la bugetul de stat, iar acum, într-o perioadă dificilă pentru țară, dorim să acordăm mai mult suport. Noi credem în viitorul european al țării și dorim să susținem statul în acest parcurs”, a specificat Elena Naumenko.

Colaborarea cu „Tutun-CTC” este începutul unui parteneriat de lungă durată, care va avea mai multe etape de dezvoltare, afirmă directorul Philip Morris Moldova.

„În luna decembrie, a fost produs primul lot de țigarete marca Philip Morris International. Este vorba despre brandul Bond și putem acum afirma cu certitudine că produsul este în conformitate cu standardele PMI. Ulterior, vom include și altele în proces, cum ar fi Chesterfield, L&M, iar ulterior, Marlboro și Parliament. Capacitățile „Tutun-CTC” pot asigura producerea întregului nostru sortiment”, a precizat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova a dat asigurări că produsele fabricate în Republica Moldova corespund în totalitate standardelor internaționale.

„Toată materia primă utilizată în producere, tutun și celelalte componente, sunt importate de PMI. În Moldova există specialiști calificați, resurse, posibilități și toate condițiile pentru a investi și fabrica produse competitive. Sperăm consumatorii să aprecieze faptul că o companie multinațională fabrică mărcile sale aici, susținând economia țării în această perioadă importantă pentru aderarea la Uniunea Europeană”, spune Naumenko.

Cât despre așteptările mediului de afaceri față de autorități în ceea ce privește reglementarea pieței de tutun, Elena Naumenko a menționat că este primordial ca toate ajustările care se fac la lege să fie predictibile.

„Pentru a schimba ceva în procesul de producere, avem nevoie de 9-12 luni de pregătiri. Totodată, pentru ca legile votate să fie implementate corect, este nevoie de adaptarea la timp și în mod explicit a cadrului normativ secundar. Optăm mereu pentru respectarea legii și transparență, însă, trebuie să înțelegem cu exactitate ce prevede. Nu în ultimul rând, în cazul modificărilor la legislație, care ulterior vor avea impact asupra industriei, este nevoie de consultări publice”, afirmă directorul Philip Morris Moldova.

Philip Morris International deține 53 de fabrici, iar altele 31 sunt operate de întreprinderi terțe din țări precum Belgia, Polonia sau Portugalia. În Republica Moldova, industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din importuri, după produsele petroliere.

#tutun-ctc #Philip Morris International #tigarete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.