CFM caută salvator! După demisia lui Tomșa, Guvernul analizează doi posibili succesori

Guvernul Republicii Moldova este în proces de selecție a unui nou director pentru Calea Ferată din Moldova (CFM), după ce fostul șef interimar al întreprinderii, Serghei Tomșa, și-a depus demisia pe 25 februarie.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8 a declrat că în prezent sunt luați în considerare doi candidați, însă numele acestora nu au fost făcute publice. Se știe însă că ambii sunt cetățeni ai Republicii Moldova și activează în domeniul transportului și logisticii: unul dintre ei lucrează în Moldova, iar celălalt în Franța.

În plus, unul dintre candidați are experiență în sectorul economic al căilor ferate, ceea ce ar putea reprezenta un avantaj în gestionarea crizei financiare cu care se confruntă întreprinderea.

CFM traversează o perioadă dificilă, cu datorii salariale acumulate de peste 200 de milioane de lei. În februarie 2025, angajații CFM au organizat proteste pentru a cere plata restanțelor salariale, care depășesc șase luni.

Fostul director interimar, Serghei Tomșa, a preluat conducerea în februarie 2024, după expirarea mandatului fostului șef al întreprinderii, Oleg Tofilat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#toomsa #conducere #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.