CFM caută salvator! După demisia lui Tomșa, Guvernul analizează doi posibili succesori

Guvernul Republicii Moldova este în proces de selecție a unui nou director pentru Calea Ferată din Moldova (CFM), după ce fostul șef interimar al întreprinderii, Serghei Tomșa, și-a depus demisia pe 25 februarie.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8 a declrat că în prezent sunt luați în considerare doi candidați, însă numele acestora nu au fost făcute publice. Se știe însă că ambii sunt cetățeni ai Republicii Moldova și activează în domeniul transportului și logisticii: unul dintre ei lucrează în Moldova, iar celălalt în Franța.

În plus, unul dintre candidați are experiență în sectorul economic al căilor ferate, ceea ce ar putea reprezenta un avantaj în gestionarea crizei financiare cu care se confruntă întreprinderea.

CFM traversează o perioadă dificilă, cu datorii salariale acumulate de peste 200 de milioane de lei. În februarie 2025, angajații CFM au organizat proteste pentru a cere plata restanțelor salariale, care depășesc șase luni.

Fostul director interimar, Serghei Tomșa, a preluat conducerea în februarie 2024, după expirarea mandatului fostului șef al întreprinderii, Oleg Tofilat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#toomsa #conducere #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar avea nevoie de 27 de ani pentru a atinge nivelul mediu al veniturilor din Uniunea Europeană, dacă ritmul de creștere economică va rămâne la 3% anual, a declarat Ulrich Schmitt, șeful Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău în cadrul Atelierul de dialog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică”.

Oficialul a precizat că doar o creștere economică susținută de peste 5% anual ar permite Moldovei să ajungă la nivelul economic al statelor membre ale UE într-o singură generație – până în anul 2040.

Reprezentantul Băncii Mondiale a subliniat că reformele structurale, investițiile private și modernizarea administrației publice sunt esențiale pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

„Dacă vorbim despre toate aceste reforme și despre creșterea economică, trebuie să înțelegem că progresul nu vine peste noapte. Moldova are potențial, dar fără reforme profunde și investiții eficiente, ritmul va rămâne prea lent pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Schmitt.

Potrivit Băncii Mondiale, principalii factori care frânează dezvoltarea Moldovei sunt productivitatea scăzută, infrastructura insuficient modernizată, birocrația și exodul forței de muncă.