Cheltuielile bugetare excesive aruncă SUA în criză. Datoria publică a crescut cu 4 trilioane de dolari

Departamentul Trezoreriei a precizat că valoarea indicatorului este în prezent de 34.001 trilioane. În luna ianuarie a anului trecut datoria națională a fost stabilită la pragul de 31.4 trilioane de dolari, însă pragul a fost depășit.

Guvernul democrat, care a permis cheltuieli bugetare excesive, mai ales pentru susținerea statului social, a făcut ca datoria națională a SUA să crească în 2023 cu peste 4.000.000.000.000 de dolari. Astfel, State Unite au ajuns să datoreze peste 34 de trilioane de dolari, după cum a relatat site-ul Trezoreriei SUA.

Datoria națională a Statelor Unite a ajuns la o cifră record

Departamentul Trezoreriei a precizat că valoarea indicatorului este în prezent de 34.001 de mii de miliarde. În luna ianuarie a anului trecut datoria națională a fost stabilită la pragul de 31.4 mii de miliarde de dolari, însă pragul a fost depășit.

În aceste condiții, pentru a evita colapsul financiar, ministerul de Finanțe a recurs la măsuri extreme pentru a-și continua operațiunile financiare. În ultimul trimestru din 2023, administrația americană a solicitat Congresului să crească limita superioară a plafonului datoriei.

SUA a evitat criza economică și colapsul financiar

Majoritatea republicană din Camera Reprezentanților a fost de acord cu solicitarea administrației americane. Însă au cerut la rândul lor aplicarea unor reduceri bugetare semnficative. În vara acestui an liderul de la Casa Albă, Joe Biden a promulgat un proiect de lege aprobat anterior de Congres pentru majorarea plafonului,

Potrivit Departamentului Trezoreriei, datoria națională ar urma să atingă limita superioară pe 2 ianuarie 2025. Biden a menționat că ridicarea plafonului a fost necesară pentru a se evita o posibilă criză economică și a colapsului financiar.

Datoria națională ar urma să atingă limita superioară pe 2 ianuarie 2025

Acordul prevede ca în exercițiul bugetar 2024, bugetul ministerului de Apărare să fie suplimentat cu 886 de miliarde de dolari. În vreme ce alte 121 de miliarde vor fi livrați pentru serviciile de îngrijire medicală pentru veterani. De asemenea, acordul mai pevede alocarea a 637 de miliarde pentru alte programe non-apărare.

Separat de măsurile menționate, Departamentul Trezoreriei a anunțat că a sprijinti peste 10, 3 milioane de chiriași pentru a depăși impasul financiar.

„După doi ani, ARP a efectuat peste 10,3 milioane de plăți către chiriașii aflați în dificultate. A oferit ajutor direct la peste 30.000 de administrații locale și de stat. Totodată, a finanțat proiecte care vor conecta peste 1,4 milioane de familii și întreprinderi la internet de mare viteză și a lansat programe care vor ajuta până la 100.000 de întreprinderi mici”, potrivit treasury.gov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.