De câţi bani ai nevoie pentru a ajunge în rândurile celor mai bogaţi 1% oameni din lume

Este din ce în ce mai greu să pătrunzi în topul celor mai bogate 1% persoane din SUA. În prezent, este nevoie de cel puţin 5,8 milioane de dolari pentru a deveni parte a elitei cele mai mari economii din lume, cu aproape 15% mai mult decât în urmă cu aproximativ 12 luni, potrivit unui studiu realizat de Knight Frank, raportat de Bloomberg.

Monaco îşi păstrează locul întâi pentru cel mai ridicat prag la nivel mondial, cu 12,8 milioane de dolari, o creştere de 3,2% faţă de anul trecut, în timp ce în Luxemburg şi Elveţia este nevoie de peste 8 milioane de dolari pentru a intra în top, potrivit raportului 2024 Wealth Report al brokerului imobiliar.

Constatările subliniază modul în care pieţele în revenire din SUA şi alte naţiuni occidentale adâncesc decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace. Produsul intern brut pe cap de locuitor al Principatului Monaco, de aproximativ 240.000 de dolari, este de peste 900 de ori mai mare decât cel al statului Burundi din Africa de Est, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a afectat putermic economia globală, încă afectată de dezastrul pandemiei, făcând ca preţurile la energie şi alimente să crească vertiginos. În timp ce acest lucru a cauzat probleme în întreaga lume, naţiunile mai sărace care trebuie să importe aceste bunuri au fost afectate în mod special, deoarece costurile de împrumut au crescut.

Cu toate acestea, nu toată lumea a simţit apăsarea crizei recente. Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume şi-au sporit averile combinate cu peste 1.500 de miliarde de dolari în 2023, numai cu ajutorul companiei Tesla. Elon Musk, preşedintele executiv al producătorului de vehicule electrice, a înregistrat cele mai mari câştiguri, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

„Constatările noastre confirmă diferenţele substanţiale în ceea ce priveşte distribuţia bogăţiei între ţări”, a declarat Knight Frank în raportul său.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat un record istoric în exporturile de floarea-soarelui, livrând 91,3 mii de tone în luna noiembrie 2024. Acest volum depășește cu mult rezultatele lunare anterioare, inclusiv cele din februarie și aprilie 2024, când exporturile s-au situat la 72-73 mii de tone lunar, potrivit analizei lui Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”..

„Expansiunea exporturilor are o motivație economică clară: prețul mediu de export în noiembrie 2024 a fost de 11,35 lei/kg, de două ori mai mare decât cel din noiembrie 2023. Această creștere semnificativă a prețurilor a determinat producătorii să valorifice recoltele pe piața internațională, preferând exportul semințelor brute în detrimentul procesării locale”, a punctat Rija.

Floarea-soarelui rămâne unica cultură cu exporturi în creștere în sezonul agricol 2024/2025. Volumul exporturilor din perioada iulie-noiembrie 2024 a crescut cu 1,5 ori față de sezonul anterior. În schimb, alte culturi agricole au înregistrat scăderi semnificative ale volumelor exportate.

În noiembrie 2024, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au reluat cu un volum de 21,9 mii de tone. Cu toate acestea, performanța pe întreg sezonul iulie-noiembrie 2024 rămâne modestă, cu un total de doar 33,2 mii tone exportate, în scădere cu 66% față de aceeași perioadă din 2023.

„Motivul principal al acestui declin este stagnarea prețurilor uleiului, care au rămas la un nivel mediu de 15 lei/kg. În același timp, prețurile semințelor de floarea-soarelui au crescut semnificativ, ceea ce a redus diferența de preț între materia primă și produsul procesat la doar 3,59 lei/kg în noiembrie 2024. Această marjă redusă a făcut ca producția de ulei să devină mai puțin profitabilă”, potrivit lui Rija.

Fenomenul în care exportul semințelor brute este mai profitabil decât procesarea și vânzarea uleiului nu este unic pentru Moldova. Situații similare sunt raportate în Ucraina, România și Bulgaria. Marile uzine de procesare continuă să funcționeze la marginea rentabilității sau chiar cu pierderi, pentru a-și menține cota de piață. În schimb, uzinele mai mici sunt nevoite să își sisteze activitatea sau să se orienteze către alte culturi agricole.

Această dinamică subliniază vulnerabilitățile industriei de procesare din Moldova și necesitatea unei strategii care să sprijine competitivitatea acestui sector. Creșterea exporturilor de floarea-soarelui ca materie primă ridică întrebări despre viitorul industriei și modul în care Moldova își poate valorifica mai eficient resursele agricole.