China profită de scăderea preţurilor pentru a cumpăra cantităţi mari de cereale din străinătate

China a cumpărat peste 20 de nave încărcate cu cereale furajere de pe piaţa internaţională în ultimele două săptămâni, cel mai mare importator mondial profitând de scăderea cotaţiilor la cel mai redus nivel din ultimii trei ani, transmite Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea tranzacţiilor, China a cumpărat cantităţi mari de porumb, sorg şi orz din partea mai multor furnizori, inclusiv Ucraina şi SUA. Ar fi vorba de achiziţii de peste 1,2 milioane de tone de cereale, având în vedere că o navă transportă în medie 60.000 de tone de cereale.

Acest val de achiziţii vine într-un moment în care preţurile cresc în China dar cotaţiile de referinţă la porumb la bursa de la Chicago au atins cel mai scăzut nivel de după 2020, afectate de livrările mari din partea unor importanţi exportatori, precum Brazilia şi SUA. Această adâncire a decalajului dintre preţurile de pe piaţa locală şi cele de la nivel internaţional au făcut achiziţiile din străinătate şi mai atractive.

Sursele au dezvăluit că printre achiziţiile Chinei se numără cel puţin 10 nave încărcate cu porumb din Ucraina, care urmează a fi livrate începând din martie şi până în luna mai, cel puţin cinci nave cu sorg din SUA şi şase nave încărcate cu orz cu livrarea în aceiaşi perioadă.

Preţurile la cereale pe piaţa din China au crescut pe măsură ce autorităţile de la Beijing au decis să urgenteze procesul de acumulare de cereale pentru rezerva de stat, în ideea de a susţine piaţa până la plantarea noii recolte. Achiziţiile statului au contracarat cererea modestă de cereale furajere din partea sectorului creşterii animalelor, unde crescătorii de porci au înregistrat pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achziție #Cereale #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.