China sfidează sancțiunile occidentale, iar Rusia devine cel mai mare furnizor al său de petrol

Rusia a depăşit Arabia Saudită, devenind cel mai important furnizor de ţiţei al Chinei în 2023, în condiţiile în care cel mai mare importator de ţiţei din lume a sfidat sancţiunile occidentale, pentru a cumpăra cantităţi mari de petrol la preţ redus destinate fabricilor sale de procesare.

Rusia a livrat anul trecut o cantitate record de 107,02 milioane de tone de ţiţei către China, echivalentul a 2,14 milioane de barili pe zi (bpd), arată datele vamale chineze, cu mult mai mult decât alţi mari exportatori de petrol, cum ar fi Arabia Saudită şi Irakul, transmite Reuters.

Importurile din Arabia Saudită, anterior cel mai mare furnizor al Chinei, au scăzut cu 1,8%, până la 85,96 milioane de tone, deoarece gigantul petrolier din Orientul Mijlociu a pierdut cota de piaţă în favoarea ţiţeiului rusesc mai ieftin.

Evitat de mulţi cumpărători internaţionali în urma sancţiunilor occidentale cu privire la invadarea Ucrainei de către Kremlin în 2022, ţiţeiul rus a fost tranzacţionat cu reduceri semnificative faţă de valorile de referinţă internaţionale în mare parte a anului trecut, pe fondul unui plafon de preţ impus de Occident.

Accelerarea cererii de la rafinăriile chineze şi indiene pentru petrolul cu preţ mic a crescut preţul ţiţeiului rusesc ESPO în 2023, depăşind plafonul de preţ al barilului de 60 de dolari, al Grupului celor şapte, impus în decembrie 2022, pe măsură ce au proliferat opţiunile alternative de transport şi asigurare pentru eludarea sancţiunilor.

Transporturile de ţiţei ESPO pentru livrarea în decembrie au avut preţuri la o reducere de aproximativ 50 de cenţi până la 20 de cenţi pe baril faţă de indicele de referinţă ICE Brent, faţă de o primă de 1 dolar pentru mărfurile livrate în octombrie şi o reducere de 8,50 dolari pentru transporturile livrate în martie, potrivit surselor comerciale.

În acelaşi timp, Arabia Saudită a crescut preţurile pentru petrolul său de referinţă Arab Light din iulie, împingând unele rafinării să caute mărfuri mai ieftine.

Pentru a susţine preţurile, Arabia Saudită şi Rusia, doi dintre primii trei mari producători de petrol din lume, au anunţat anul trecut reduceri de producţie şi export.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat