Chișinăul îi strânge cu ușa pe separatiști și i-a notificat să renunțe la obligația taxelor vamale pentru fermieri

Situația în regiunea transnistreană devine tot mai tensionată în urma informațiilor privind intenția de a impune proprietarii și persoanele ce prelucrează terenuri cu destinație agricolă din raionul Dubăsari la plăți vamale cu caracter ilegal. Subiectul a fost discutat la recenta reuniune în format 1+1 de la Tiraspol, iar Chișinăul a transmis un mesaj clar de dezaprobare.

Într-un comunicat emis de Biroul de Reintegrare de la Chișinău, se menționează că reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană a fost sesizat repetat pentru clarificarea poziției asupra acestui subiect. Chișinăul subliniază că a avut încredere că mesajul său a fost auzit și înțeles.

Mesajul Chișinăului este ferm, îndemnând Tiraspolul să renunțe la orice acțiuni cu caracter restrictiv care ar putea limita libera trecere către terenurile agricole din raionul Dubăsari, amplasate pe traseul Tiraspol-Camenca. Avertismentul menționează că astfel de acțiuni vor conduce doar la creșterea tensiunilor dintre cele două maluri.

În prezent, 15 agenți economici din comunele Cocieri, Molovata Nouă, Coșnița și Doroțcaia din raionul Dubăsari se confruntă cu probleme legate de stocarea a aproximativ 957 de tone de porumb, 776 de tone de floarea soarelui, 766 de tone de grâu și 50 de tone de orz în depozite de producții cerealiere situate pe traseul Tiraspol-Camenca. Chișinăul atrage atenția asupra riscului ca Tiraspolul să impună plăți vamale ilegale la trecerea prin infrastructura neautorizată a posturilor de control, subliniind că acest subiect va fi discutat în cadrul unei vizite planificate a vicepremierului pentru reintegrare în raionul Dubăsari, săptămâna viitoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tiraspol #fermieri #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.