Cimentul se prăbușește, oțelul se topește! Separatistul Krasnoselski spune că Moldova i-a sufocat coloșii industriali

Liderul administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat într-un interviu pentru oficiosul TASS că iarna trecută a fost „cea mai grea din ultimii 35 de ani” pentru regiunea transnistreană, dar că adevărata amenințare nu a fost lipsa gazului, ci politica economică a Chișinăului.

„Gazul nu e problema principală. Adevărata problemă sunt acțiunile distructive ale Moldovei care blochează activitatea industriei noastre grele”, a afirmat Krasnoselski, mulțumind totodată Federației Ruse pentru sprijinul energetic acordat în lunile de criză.

Potrivit liderului nerecuscut de la Tiraspol, autoritățile moldovene ar urmări „lichidarea economică a regiunii” prin măsuri precum dublă impozitare, restricții bancare și blocaje comerciale. Aceste acțiuni ar afecta zeci de întreprinderi strategice din stânga Nistrului, printre care „Moldavizolit”, „Electromash”, „Uzina Metalurgică Moldovenească” și combinatul de ciment din Rîbnița.

„Chișinăul lovește nu doar în economie, ci în oamenii care lucrează în aceste fabrici și rămân fără venituri. Este o politică pe termen lung, menită să ne distrugă din interior”, a adăugat Krasnoselski, avertizând că presiunea economică ar putea avea efecte mai devastatoare decât o criză energetică temporară.

Gazprom a sistat livărările de la 1 ianuarie 2025, iat începând cu 14 februarie, Transnistria primește gaz conform următoarei scheme. Compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gaz la granița cu Moldova. Offshore-ul din Dubai plătește pentru gaz, iar la graniță, gazul (3,2 milioane metri cubi) este preluat de Moldovagaz și trimis la Tiraspol pe baza unei plăți anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #tiraspol #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.