Două strâmtori, un singur coșmar! Hormuz și Bab el-Mandeb împing petrolul în sus

14 Sept. 2026, 14:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2026, 14:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Războiul din Orientul Mijlociu pune o presiune tot mai mare asupra rutelor energetice globale, după ce Iranul a înăsprit controlul asupra Strâmtorii Hormuz, iar rebelii Houthi au lansat noi atacuri asupra Arabiei Saudite. În paralel, discuțiile programate între Iran și statele din Golf cu privire la navigația prin Hormuz au fost amânate, iar prețul petrolului a urcat din nou peste pragul de 100 de dolari pe baril, notează REUTERS.

Autoritatea iraniană pentru Strâmtoarea Hormuz a publicat luni o listă actualizată cu 77 de nave acuzate că au încălcat protocoalele stabilite de Teheran pentru trecerea prin această rută strategică. Navele vizate riscă, la viitoarele tentative de tranzitare, amenzi, reținerea sau chiar confiscarea. Iranul avertizează că și navele care cooperează cu cele sancționate pot fi adăugate pe listă.

Teheranul a transmis avertismente inclusiv companiilor de asigurări maritime și societăților de clasificare, cerându-le să nu furnizeze servicii navelor sancționate.

Traficul prin Hormuz s-a redus drastic. Datele preliminare de monitorizare arată că, în weekend, numărul navelor comerciale care au traversat strâmtoarea a coborât la mai puțin de zece pe zi, sub media ultimelor zece zile, de 14. Cifrele nu includ însă navele care ar fi putut traversa cu sistemele AIS oprite pentru a evita detectarea.

Înainte de izbucnirea războiului, Strâmtoarea Hormuz era una dintre cele mai aglomerate și importante rute energetice din lume, prin care trecea aproximativ 20% din aprovizionarea zilnică globală cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Situația s-a complicat și mai mult după ofensiva Houthi din Yemen. Gruparea susținută de Iran a lansat luni zeci de rachete și drone asupra bazei militare saudite Khamis Mushait, situată în apropierea frontierei cu Yemenul. Houthi susțin că au lovit hangare pentru aeronave, sisteme radar, piste și depozite de muniție, ca răspuns la atacurile aeriene saudite asupra Yemenului.

În ultimele zile, rebelii au avansat rapid de-a lungul coastei yemenite și au ocupat inclusiv insula Perim, situată la intrarea în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă arteră crucială pentru transportul maritim mondial. Această evoluție creează un al doilea punct de presiune asupra exporturilor energetice din Golf, în condițiile în care Hormuz este deja puternic perturbat.

În același timp, o conductă strategică est-vest a Arabiei Saudite, folosită pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, a fost scoasă din funcțiune în urma unui atac atribuit de Riyadh unor grupări susținute de Iran. Această infrastructură reprezenta principala alternativă terestră pentru exporturile saudite de petrol.

Escaladarea a lovit imediat piețele. Petrolul Brent a urcat cu aproximativ 3%, până la 107,81 dolari pe baril, iar țițeiul american a ajuns la 102,94 dolari, în creștere cu 2,9%.

Perspectivele unei soluții diplomatice s-au deteriorat după ce reuniunea programată în Oman între Iran și statele din Golf, care urma să abordeze inclusiv crearea unui coridor sigur de navigație prin Hormuz, a fost amânată.

Evoluțiile din Hormuz și Bab el-Mandeb amplifică riscul unui nou șoc pe piața mondială a petrolului. Cu două dintre cele mai importante rute maritime energetice simultan sub presiune, costurile de transport cresc, iar piețele se confruntă cu perspectiva unor noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.