Exporturile Moldovei, prinse în menghină! Nave blocate pe Dunăre, camioane ținute la frontieră

15 Sept. 2026, 09:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2026, 09:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova se confruntă cu blocaje simultane pe două dintre principalele rute logistice transportul naval pe Dunăre și punctele de trecere rutieră spre România. Reprezentanții sectorului au discutat problema, la 14 septembrie, în cadrul a două ședințe separate cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Cea mai gravă situație este în prezent pe Dunăre. Accesul Portului Internațional Liber Giurgiulești către Marea Neagră se realizează prin Canalul Sulina, aflat pe teritoriul României, iar în zona Reni–Giurgiulești ar aștepta în prezent între cinci și opt nave.

Potrivit reprezentanților sectorului cerealier și oleaginos, tranzitul prin Canalul Sulina presupune întârzieri de peste 15 zile. În același timp, restricțiile de pescaj, de aproximativ 5,5–6,5 metri față de gabaritul nominal de 7,20 metri, obligă operatorii să efectueze rotații suplimentare și să utilizeze nave încărcate doar parțial.

Sectorul salută implicarea directă a ministrului Eugen Osmochescu, care a răspuns prompt problemelor semnalate și a decis să meargă la fața locului pentru identificarea unor soluții concrete.

Una dintre soluțiile propuse este autorizarea încărcării la radă, adică transferul mărfurilor pe nave aflate la ancoră, fără ocuparea unei dane portuare. Sectorul susține că o asemenea măsură ar permite deblocarea rapidă a navelor aflate în așteptare și ar putea adăuga o capacitate suplimentară de 20.000–50.000 de tone la fiecare rotație.

Cererea pentru aplicarea acestui mecanism a fost deja depusă, iar operațiunile ar urma să se desfășoare în zona Giurgiulești–Reni–Galați. Pentru punerea în aplicare este însă necesar acordul Comisiei Europene.

Subiectul urmează să fie discutat marți, 15 septembrie, de viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei întrevederi cu comisarul european responsabil de proiectele de infrastructură din Republica Moldova și Ucraina. Tema centrală va fi fluidizarea traficului naval pe Dunăre.

Probleme sunt semnalate și pe coridorul rutier din zona Giurgiulești. Miercuri, 16 septembrie, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, și Viorel Cernăuțanu urmează să se deplaseze la fața locului pentru a evalua posibilitatea reintroducerii dirijării rutiere pe tronsonul Reni–Giurgiulești, segment de aproximativ doi kilometri care leagă portul de punctul vamal.

Sectorul cere inclusiv transmiterea anticipată către Poliția de Frontieră a listelor cu camioanele care dețin statut de Operator Economic Autorizat, astfel încât acestea să poată fi dirijate și, dacă este necesar, însoțite prin coloanele formate pe drumul public până la intrarea în zona vamală.

O altă solicitare vizează reactivarea mecanismului de acces alternant pentru transportatorii moldoveni și ucraineni, sistem care ar fi funcționat anterior.

Reprezentanții sectorului susțin că, spre deosebire de discuțiile anterioare, de această dată autoritățile au stabilit deja acțiuni concrete și termene apropiate: o discuție la nivelul Comisiei Europene pe 15 septembrie și o vizită tehnică la Giurgiulești pe 16 septembrie.

Rămâne însă de văzut dacă discuțiile se vor transforma și în decizii efective un calendar clar pentru autorizarea încărcării la radă și reluarea mecanismelor de dirijare a traficului rutier la Giurgiulești.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.