Cine a tras în jos PIB-ul de miliarde al Republicii Moldova

PIB-ul Republicii Moldova a însumat 231 miliarde de lei, cu 0,6% mai mult în nouă luni ale anului 2024 față de perioada similară a anului precedent, în timp ce în trimestrul trei s-a comprimat cu 1,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-septembrie 2024 VAB total pe economie, cu o pondere de 86,2% la formarea PIB, s-a majorat (în termeni reali) cu 0,9% față de ianuarie-septembrie 2023, fapt ce a influențat creșterea PIB cu 0,8%.

Creșterea PIB a fost influențată de cel mai mult de informații și comunicații (+0,4%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 6,1%, activități financiare și asigurări (+0,3%), cu o pondere de 3,8% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 7,5 și industria prelucrătoare (+0,3%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 3,9%.

Totodată, domeniile care au tras economia Moldovei în jos au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (-0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 9,9%, transport și depozitare (-0,4%), cu o pondere de 4,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,1% și tranzacțiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și o descreștere a VAB cu 4,0%.

Din punct de vedere al utilizării PIB creșterea în ianuarie-septembrie 2024 față de ianuarie-septembrie 2023 a fost cauzată de consumul final al gospodăriilor populației (+2,3%), cu ponderea la formarea PIB de 84,5% și o majorare a volum cu 2,7%, formarea brută de capital fix (+1,3%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB și o creștere a volumului cu 6,8%. În timp ce contribuția negativă asupra evoluției PIB au avut: exportul net de bunuri și servicii (-4,1%), consecință a reducerii cu 2,8% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 5,3% și consumul final al administrației publice (-0,5%), cu o pondere de 17,6% la formarea PIB și o descreștere a volumului cu 2,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.