Cine controlează piața cardurilor bancare din Republica Moldova? TOPul băncilor

29 Dec. 2021, 11:21
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
29 Dec. 2021, 11:21 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Potrivit unui raport al Băncii Naționale a Moldovei, banca comercială „Moldindconbank” S.A deține cele mai multe carduri în Republica Moldova, ei îi revin 37,8% din numărul total de carduri. Aceasta este urmată de BC „Moldova– Agroindbank” S.A cu 30,4%.

Cu toate acestea, ponderea cea mai mare în sistemul automatizat de plăți interbancare după numărul plăților îi revine BC „MoldovaAgroindbank” S.A. (23,7%), fiin urmată de  BC „Moldindconbank” S.A. cu 20,7%.

Clasamentul băncilor după ponderea unor indicatori ai activității cu carduri de plată, trimestrul III 2021:

30 Iun. 2026, 16:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2026, 16:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Centrul Național Anticorupție (CNA) a identificat practici discreționare în acordarea premiilor și sporurilor salariale la Î.S. „MoldATSA”. Centru a constat lipsa unor criterii obiective de evaluare a performanțelor și existența unor riscuri de conflicte de interese în procesul de repartizare a bonusurilor.

Potrivit raportului de evaluare a integrității instituționale, în cadrul întreprinderii au fost acordate premii unice pentru activități care făceau parte din atribuțiile obișnuite ale angajaților, fără a fi demonstrat caracterul excepțional al muncii sau existența unor performanțe individuale deosebite. CNA mai arată că justificările folosite pentru acordarea bonusurilor erau insuficient fundamentate.

Inspectorii anticorupție au constatat și situații în care persoane implicate în procesul de aprobare a premierilor au beneficiat ele însele de aceste recompense, circumstanță care, potrivit raportului, poate genera riscuri de conflict de interese.

Raportul scoate în evidență și acordarea unor sporuri salariale de 30% și 50% unor angajați pentru activități care nu făceau parte din atribuțiile lor de bază, ci țineau de competența altor subdiviziuni. CNA susține că nu a fost demonstrat caracterul de importanță majoră sau de urgență al acestor activități, așa cum prevăd regulamentele interne.

Potrivit evaluatorilor, aceste practici indică o aplicare neuniformă a normelor de salarizare și creează riscul suprapunerii atribuțiilor și al dublei remunerări, cu impact asupra utilizării eficiente și transparente a resurselor financiare ale întreprinderii.