Cine este Igor Cujba și cu ce avere a plecat de la Metalferos

Acum o oră directorul general al Societății pe Acțiuni „Metalferos” Igor Cujba și-a anunțat demisia printr-un anunț postat pe pagina web a companiei.

”Am preluat managementul întreprinderii la sfârșitul lunii decembrie 2019. A fost un mandat dificil, din cauză că întreprinderea s-a confruntat cu câțiva factori absolut noi, care i-au influențat activitatea. În primul rând, s-a modificat conjuctura pieței interne de profil, ca urmare a demonopolizării și liberalizării pieței de exporturi a deșeurilor de metale feroase și neferoase din R. Moldova. Pe piață au apărut noi agenți economici, a apărut concurența și a trebuit să schimbăm modalitățile de abordare a relațiilor comerciale cu toți partenerii, atât pe segmentul achizițiilor, cât și pe cel al vânzărilor. Alt factor important a fost pandemia de Covid – 19 și criza economică mondială”, a scris Cujbă.

Potrivit lui, ”cu toate că am preluat o întreprindere care se afla în blocaj de activitate timp de cinci luni, fără stocuri și achiziții curente, fără contracte încheiate, în prima jumătate a anului 2021 am reușit să înregistrăm o creștere a veniturilor cu 910 %, raportându-ne la planul de afaceri. Actualmente S.A. ”Metalferos” este în profit net de 53 939 290, 00 lei, cu un stoc de 10 000 de tone de metale feroase aflate pe teritoriul întreprinderii„.

Igor Cujba a declarat un salariu anual de 532 102 de lei de la SA „Metalferos” în anul 2020, – 44 341 de lei lunar, potrivit declarației de avere. Deține în proprietate două apartamente. Unul în România în valoare de 309,6 mii RON și altul în Republica Moldova care costă 1,1 mil. de lei.

Cujba a fost numit în calitate de director general al companiei Metalferos în anul 2019. Până la Metalferos, Igor Cujbă timp de aproape 4 ani a activat în cadrul unor companii din România şi Polonia, ce fac parte din gigantul metalurgic rusesc Mechel, controlat de miliardarul rus Igor Zyuzin.

Astfel, în anii 2012-2013, a fost şef al Departamentului de securitate internă la “Mechel East Europe Metalurgical Division” din Târgovişte, România, iar în anii 2013-2015 – Director al Departamentului de securitate la “Mechel Cervice Global BV” din Bucureşti. Este proprietarul unui automobil Skoda Octavia și are șapte credite bancare contractate de la Banca Transilvania din România.

Exact în aceeaşi perioadă, pentru grupul Mechel a lucrat şi fostul ministru al Afacerilor Interne Pavel Voicu, fost consilier al lui Igor Dodon.

Potrivit datelor RISE Moldova, Voicu a fost din vara anului 2012 şi până în aprilie 2015, director general al Uzinei metalurgice „Laminorul” din Brăila, România, o întreprindere care este parte a grupului rusesc Mechel. La începutul anului 2013, uzina îşi suspendă activitatea, iar ulterior intră în procedură de insolvenţă.

În 2020, Ziarul de Gardă a scris că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat în ultimii ani, direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține pachetul majoritar.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

#demisie #Director #metalferos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe măsură ce noile date privind creșterea stocurilor de țiței din Statele Unite au intensificat îngrijorările legate de un posibil exces de ofertă. Totuși, declinul a fost limitat de înăsprirea pieței carburanților, pe fondul atacurilor repetate asupra infrastructurii petroliere rusești, scrie Reuters.

Cotațiile Brent au scăzut cu 71 de cenți (1%), ajungând la 64,18 dolari barilul, după un avans de 1,1% în sesiunea precedentă. Contractele WTI au pierdut 63 de cenți (1%), tranzacționându-se la 60,11 dolari barilul, după ce marți urcaseră cu 1,4%.

Potrivit datelor Asociației Americane a Petrolului (API), stocurile de țiței din SUA au crescut cu 4,45 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie. Rezervelor de benzină li s-au adăugat 1,55 milioane de barili, iar cele de distilate au crescut cu 577.000 de barili.

„Per ansamblu, raportul este unul destul de bearish”, au comentat analiștii ING, care avertizează totuși că piața rămâne mult mai preocupată de riscurile de întrerupere a livrărilor decât de un eventual surplus.

Marți, prețurile au crescut pe fondul restrângerii pieței de motorină, cauzată de scăderea exporturilor rusești, a explicat analistul PVM John Evans.

Sancțiunile americane împotriva Rosneft și Lukoil, cu termen-limită 21 noiembrie pentru încetarea tuturor tranzacțiilor cu cei doi giganți ruși, au redus deja veniturile Moscovei din petrol și vor diminua volumele de export, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA. Cumpărători din China și India au început deja să se reorienteze către alți furnizori.

Temerile legate de oferta rusească se ciocnesc însă cu prognozele analiștilor, care susțin că producția globală depășește cererea actuală — presiune suplimentară asupra prețurilor.

După atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice și portuare a Rusiei, marjele de profit pentru motorină au explodat în Europa, atingând marți cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, pe fondul creșterii marjelor de rafinare la nivel global.

Datele oficiale privind stocurile americane vor fi publicate în cursul zilei de miercuri. Opt analiști chestionați de Reuters estimează, în medie, o scădere a rezervelor cu aproximativ 600.000 de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie.