Cine este Igor Cujba și cu ce avere a plecat de la Metalferos

Acum o oră directorul general al Societății pe Acțiuni „Metalferos” Igor Cujba și-a anunțat demisia printr-un anunț postat pe pagina web a companiei.

”Am preluat managementul întreprinderii la sfârșitul lunii decembrie 2019. A fost un mandat dificil, din cauză că întreprinderea s-a confruntat cu câțiva factori absolut noi, care i-au influențat activitatea. În primul rând, s-a modificat conjuctura pieței interne de profil, ca urmare a demonopolizării și liberalizării pieței de exporturi a deșeurilor de metale feroase și neferoase din R. Moldova. Pe piață au apărut noi agenți economici, a apărut concurența și a trebuit să schimbăm modalitățile de abordare a relațiilor comerciale cu toți partenerii, atât pe segmentul achizițiilor, cât și pe cel al vânzărilor. Alt factor important a fost pandemia de Covid – 19 și criza economică mondială”, a scris Cujbă.

Potrivit lui, ”cu toate că am preluat o întreprindere care se afla în blocaj de activitate timp de cinci luni, fără stocuri și achiziții curente, fără contracte încheiate, în prima jumătate a anului 2021 am reușit să înregistrăm o creștere a veniturilor cu 910 %, raportându-ne la planul de afaceri. Actualmente S.A. ”Metalferos” este în profit net de 53 939 290, 00 lei, cu un stoc de 10 000 de tone de metale feroase aflate pe teritoriul întreprinderii„.

Igor Cujba a declarat un salariu anual de 532 102 de lei de la SA „Metalferos” în anul 2020, – 44 341 de lei lunar, potrivit declarației de avere. Deține în proprietate două apartamente. Unul în România în valoare de 309,6 mii RON și altul în Republica Moldova care costă 1,1 mil. de lei.

Cujba a fost numit în calitate de director general al companiei Metalferos în anul 2019. Până la Metalferos, Igor Cujbă timp de aproape 4 ani a activat în cadrul unor companii din România şi Polonia, ce fac parte din gigantul metalurgic rusesc Mechel, controlat de miliardarul rus Igor Zyuzin.

Astfel, în anii 2012-2013, a fost şef al Departamentului de securitate internă la „Mechel East Europe Metalurgical Division” din Târgovişte, România, iar în anii 2013-2015 – Director al Departamentului de securitate la „Mechel Cervice Global BV” din Bucureşti. Este proprietarul unui automobil Skoda Octavia și are șapte credite bancare contractate de la Banca Transilvania din România.

Exact în aceeaşi perioadă, pentru grupul Mechel a lucrat şi fostul ministru al Afacerilor Interne Pavel Voicu, fost consilier al lui Igor Dodon.

Potrivit datelor RISE Moldova, Voicu a fost din vara anului 2012 şi până în aprilie 2015, director general al Uzinei metalurgice „Laminorul” din Brăila, România, o întreprindere care este parte a grupului rusesc Mechel. La începutul anului 2013, uzina îşi suspendă activitatea, iar ulterior intră în procedură de insolvenţă.

În 2020, Ziarul de Gardă a scris că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat în ultimii ani, direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține pachetul majoritar.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

#demisie #Director #metalferos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul urmează să aprobe în ședința de marți, 23 decembrie, un proiect-pilot prin care Republica Moldova va testa, pentru prima dată, utilizarea mașinilor electrice ca surse de energie pentru rețea. Este vorba despre proiectul „Vehicul spre rețea: testarea soluțiilor de încărcare inteligentă și fluxului bidirecțional de energie (V2G)”, elaborat de Ministerul Energiei și implementat de Asociația Obștească „Green City Lab Moldova”.

Proiectul presupune că vehiculele electrice nu vor fi doar consumatori de energie, ci vor putea livra electricitate înapoi în rețea atunci când este nevoie, de exemplu în orele de vârf. Energia stocată în bateriile mașinilor ar putea fi folosită pentru a stabiliza sistemul electroenergetic, mai ales în contextul creșterii producției din surse regenerabile, care este variabilă.

Pentru a putea testa această tehnologie, Guvernul va institui un regim special de testare inovativă, care permite derogări temporare de la unele prevederi ale legislației în vigoare. Aceste derogări se referă la racordarea temporară a echipamentelor, măsurarea bidirecțională a energiei, aplicarea unor tarife experimentale și participarea controlată a vehiculelor electrice la servicii de echilibrare și stocare a energiei. Autoritățile subliniază că aceste excepții sunt acordate exclusiv în scop demonstrativ și nu vor afecta siguranța rețelei electrice.

Proiectul va fi implementat pe o perioadă de trei ani de la intrarea în vigoare a hotărârii și va fi limitat la anumite locații și echipamente prevăzute într-un plan tehnic. În acest interval, „Green City Lab Moldova” va prezenta rapoarte semestriale Ministerului Energiei, iar la final un raport complet privind rezultatele obținute. Pe baza acestuia, Ministerul Energiei va propune eventuale modificări ale legislației din domeniul energiei.

Ministerul Energiei va coordona proiectul împreună cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și cu operatorii de sistem, iar ANRE va monitoriza impactul testării asupra siguranței sistemului electroenergetic și va identifica barierele de reglementare. Documentele oficiale precizează că proiectul nu implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, costurile fiind suportate de titularul proiectului și partenerii acestuia.

Autorii hotărârii afirmă că proiectul reprezintă o premieră națională și ar putea schimba modul în care sunt utilizate vehiculele electrice în Republica Moldova, transformându-le din simpli consumatori în participanți activi pe piața energiei. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.