Cine este Igor Cujba și cu ce avere a plecat de la Metalferos

Acum o oră directorul general al Societății pe Acțiuni „Metalferos” Igor Cujba și-a anunțat demisia printr-un anunț postat pe pagina web a companiei.

”Am preluat managementul întreprinderii la sfârșitul lunii decembrie 2019. A fost un mandat dificil, din cauză că întreprinderea s-a confruntat cu câțiva factori absolut noi, care i-au influențat activitatea. În primul rând, s-a modificat conjuctura pieței interne de profil, ca urmare a demonopolizării și liberalizării pieței de exporturi a deșeurilor de metale feroase și neferoase din R. Moldova. Pe piață au apărut noi agenți economici, a apărut concurența și a trebuit să schimbăm modalitățile de abordare a relațiilor comerciale cu toți partenerii, atât pe segmentul achizițiilor, cât și pe cel al vânzărilor. Alt factor important a fost pandemia de Covid – 19 și criza economică mondială”, a scris Cujbă.

Potrivit lui, ”cu toate că am preluat o întreprindere care se afla în blocaj de activitate timp de cinci luni, fără stocuri și achiziții curente, fără contracte încheiate, în prima jumătate a anului 2021 am reușit să înregistrăm o creștere a veniturilor cu 910 %, raportându-ne la planul de afaceri. Actualmente S.A. ”Metalferos” este în profit net de 53 939 290, 00 lei, cu un stoc de 10 000 de tone de metale feroase aflate pe teritoriul întreprinderii„.

Igor Cujba a declarat un salariu anual de 532 102 de lei de la SA „Metalferos” în anul 2020, – 44 341 de lei lunar, potrivit declarației de avere. Deține în proprietate două apartamente. Unul în România în valoare de 309,6 mii RON și altul în Republica Moldova care costă 1,1 mil. de lei.

Cujba a fost numit în calitate de director general al companiei Metalferos în anul 2019. Până la Metalferos, Igor Cujbă timp de aproape 4 ani a activat în cadrul unor companii din România şi Polonia, ce fac parte din gigantul metalurgic rusesc Mechel, controlat de miliardarul rus Igor Zyuzin.

Astfel, în anii 2012-2013, a fost şef al Departamentului de securitate internă la “Mechel East Europe Metalurgical Division” din Târgovişte, România, iar în anii 2013-2015 – Director al Departamentului de securitate la “Mechel Cervice Global BV” din Bucureşti. Este proprietarul unui automobil Skoda Octavia și are șapte credite bancare contractate de la Banca Transilvania din România.

Exact în aceeaşi perioadă, pentru grupul Mechel a lucrat şi fostul ministru al Afacerilor Interne Pavel Voicu, fost consilier al lui Igor Dodon.

Potrivit datelor RISE Moldova, Voicu a fost din vara anului 2012 şi până în aprilie 2015, director general al Uzinei metalurgice „Laminorul” din Brăila, România, o întreprindere care este parte a grupului rusesc Mechel. La începutul anului 2013, uzina îşi suspendă activitatea, iar ulterior intră în procedură de insolvenţă.

În 2020, Ziarul de Gardă a scris că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat în ultimii ani, direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține pachetul majoritar.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

#demisie #Director #metalferos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.