Cine este Igor Cujba și cu ce avere a plecat de la Metalferos

Acum o oră directorul general al Societății pe Acțiuni „Metalferos” Igor Cujba și-a anunțat demisia printr-un anunț postat pe pagina web a companiei.

”Am preluat managementul întreprinderii la sfârșitul lunii decembrie 2019. A fost un mandat dificil, din cauză că întreprinderea s-a confruntat cu câțiva factori absolut noi, care i-au influențat activitatea. În primul rând, s-a modificat conjuctura pieței interne de profil, ca urmare a demonopolizării și liberalizării pieței de exporturi a deșeurilor de metale feroase și neferoase din R. Moldova. Pe piață au apărut noi agenți economici, a apărut concurența și a trebuit să schimbăm modalitățile de abordare a relațiilor comerciale cu toți partenerii, atât pe segmentul achizițiilor, cât și pe cel al vânzărilor. Alt factor important a fost pandemia de Covid – 19 și criza economică mondială”, a scris Cujbă.

Potrivit lui, ”cu toate că am preluat o întreprindere care se afla în blocaj de activitate timp de cinci luni, fără stocuri și achiziții curente, fără contracte încheiate, în prima jumătate a anului 2021 am reușit să înregistrăm o creștere a veniturilor cu 910 %, raportându-ne la planul de afaceri. Actualmente S.A. ”Metalferos” este în profit net de 53 939 290, 00 lei, cu un stoc de 10 000 de tone de metale feroase aflate pe teritoriul întreprinderii„.

Igor Cujba a declarat un salariu anual de 532 102 de lei de la SA „Metalferos” în anul 2020, – 44 341 de lei lunar, potrivit declarației de avere. Deține în proprietate două apartamente. Unul în România în valoare de 309,6 mii RON și altul în Republica Moldova care costă 1,1 mil. de lei.

Cujba a fost numit în calitate de director general al companiei Metalferos în anul 2019. Până la Metalferos, Igor Cujbă timp de aproape 4 ani a activat în cadrul unor companii din România şi Polonia, ce fac parte din gigantul metalurgic rusesc Mechel, controlat de miliardarul rus Igor Zyuzin.

Astfel, în anii 2012-2013, a fost şef al Departamentului de securitate internă la “Mechel East Europe Metalurgical Division” din Târgovişte, România, iar în anii 2013-2015 – Director al Departamentului de securitate la “Mechel Cervice Global BV” din Bucureşti. Este proprietarul unui automobil Skoda Octavia și are șapte credite bancare contractate de la Banca Transilvania din România.

Exact în aceeaşi perioadă, pentru grupul Mechel a lucrat şi fostul ministru al Afacerilor Interne Pavel Voicu, fost consilier al lui Igor Dodon.

Potrivit datelor RISE Moldova, Voicu a fost din vara anului 2012 şi până în aprilie 2015, director general al Uzinei metalurgice „Laminorul” din Brăila, România, o întreprindere care este parte a grupului rusesc Mechel. La începutul anului 2013, uzina îşi suspendă activitatea, iar ulterior intră în procedură de insolvenţă.

În 2020, Ziarul de Gardă a scris că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat în ultimii ani, direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține pachetul majoritar.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

#demisie #Director #metalferos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).