Cine este Igor Cujba și cu ce avere a plecat de la Metalferos

Acum o oră directorul general al Societății pe Acțiuni „Metalferos” Igor Cujba și-a anunțat demisia printr-un anunț postat pe pagina web a companiei.

”Am preluat managementul întreprinderii la sfârșitul lunii decembrie 2019. A fost un mandat dificil, din cauză că întreprinderea s-a confruntat cu câțiva factori absolut noi, care i-au influențat activitatea. În primul rând, s-a modificat conjuctura pieței interne de profil, ca urmare a demonopolizării și liberalizării pieței de exporturi a deșeurilor de metale feroase și neferoase din R. Moldova. Pe piață au apărut noi agenți economici, a apărut concurența și a trebuit să schimbăm modalitățile de abordare a relațiilor comerciale cu toți partenerii, atât pe segmentul achizițiilor, cât și pe cel al vânzărilor. Alt factor important a fost pandemia de Covid – 19 și criza economică mondială”, a scris Cujbă.

Potrivit lui, ”cu toate că am preluat o întreprindere care se afla în blocaj de activitate timp de cinci luni, fără stocuri și achiziții curente, fără contracte încheiate, în prima jumătate a anului 2021 am reușit să înregistrăm o creștere a veniturilor cu 910 %, raportându-ne la planul de afaceri. Actualmente S.A. ”Metalferos” este în profit net de 53 939 290, 00 lei, cu un stoc de 10 000 de tone de metale feroase aflate pe teritoriul întreprinderii„.

Igor Cujba a declarat un salariu anual de 532 102 de lei de la SA „Metalferos” în anul 2020, – 44 341 de lei lunar, potrivit declarației de avere. Deține în proprietate două apartamente. Unul în România în valoare de 309,6 mii RON și altul în Republica Moldova care costă 1,1 mil. de lei.

Cujba a fost numit în calitate de director general al companiei Metalferos în anul 2019. Până la Metalferos, Igor Cujbă timp de aproape 4 ani a activat în cadrul unor companii din România şi Polonia, ce fac parte din gigantul metalurgic rusesc Mechel, controlat de miliardarul rus Igor Zyuzin.

Astfel, în anii 2012-2013, a fost şef al Departamentului de securitate internă la „Mechel East Europe Metalurgical Division” din Târgovişte, România, iar în anii 2013-2015 – Director al Departamentului de securitate la „Mechel Cervice Global BV” din Bucureşti. Este proprietarul unui automobil Skoda Octavia și are șapte credite bancare contractate de la Banca Transilvania din România.

Exact în aceeaşi perioadă, pentru grupul Mechel a lucrat şi fostul ministru al Afacerilor Interne Pavel Voicu, fost consilier al lui Igor Dodon.

Potrivit datelor RISE Moldova, Voicu a fost din vara anului 2012 şi până în aprilie 2015, director general al Uzinei metalurgice „Laminorul” din Brăila, România, o întreprindere care este parte a grupului rusesc Mechel. La începutul anului 2013, uzina îşi suspendă activitatea, iar ulterior intră în procedură de insolvenţă.

În 2020, Ziarul de Gardă a scris că Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat în ultimii ani, direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține pachetul majoritar.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

#demisie #Director #metalferos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie.

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.