Cine îl mai crede pe Litvinenco? Nagacevschi a răbufnit: Ai mințit că discuțiile interceptate sunt false

Fostul viceprimar al capitalei, Fadei Nagacevschi, îl acuza pe ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, că a mințit atunci când a spus că mesajele de pe canalul sau de Telegram sunt false. Într-o postare pe Facebook.

Nagacevschi susține că spargerea contului de telegram este o infracțiune, dar informațiile din cont ce îl vizează sunt cu privire la:

-coruperea alegătorilor din stânga Nistrului la alegerile prezidențiale(500 ruble, standartnaia shema, cac v proshlii raz, ti sam vseo znaesh);

-numirea oamenilor-cartofari;

-manipularea concursului pentru funcția de procuror-șef anticorupție;

-urmărirea politică a Procurorului general;

-intervenția politică pe cazul Dodon;

-lobby legislativ pentru agenți economici;

-intervențiile în actul de justiție… nu pot fi explicate.

Mai mult, ai mințit că discuțiile interceptate sunt false!

Nu ești nici credibil nici integru.

„Și să nu spui nimănui că Putin e de vină sau războiul pentru ilegalitățile și manipulările ce au fost aduse la cunoștința publicului larg. După ceea ce se developează public, pleacă! Știu, echipa încearcă să te salveze, dar îți face mai rău. De dosar penal puțin probabil că vei reuși să scapi mai devreme sau mai târziu. Nu încerca să manipulezi, să distrugi probele. Solicită să fii judecat în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției”, spune Nagacevschi.

Ieri, 9 noiembrie, au fost publicate mai multe discuții atribuite ministrului Justiției, Sergiu Litvinneco. Corespondența a fost plasată pe conturile de telegram ale Maiei Sandu și Andrei Spînu, care au fost și ele sparte.

Litvinenco a venit cu o reacție și a spus că discuțiile care circulă în spațiul public și care aparent ar fi de pe canalul său de Telegram, sunt un fals ordinar.

Tot ieri, și Fadei Nagacevschi a scris pe pagina sa de facebook că regretă că discuțiile private dintre el și Litvinenco au fost interceptate în mod ilegal și făcute publice.

#nagacevschi. litvinenco #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.