Cine îl mai crede pe Litvinenco? Nagacevschi a răbufnit: Ai mințit că discuțiile interceptate sunt false

Fostul viceprimar al capitalei, Fadei Nagacevschi, îl acuza pe ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, că a mințit atunci când a spus că mesajele de pe canalul sau de Telegram sunt false. Într-o postare pe Facebook.

Nagacevschi susține că spargerea contului de telegram este o infracțiune, dar informațiile din cont ce îl vizează sunt cu privire la:

-coruperea alegătorilor din stânga Nistrului la alegerile prezidențiale(500 ruble, standartnaia shema, cac v proshlii raz, ti sam vseo znaesh);

-numirea oamenilor-cartofari;

-manipularea concursului pentru funcția de procuror-șef anticorupție;

-urmărirea politică a Procurorului general;

-intervenția politică pe cazul Dodon;

-lobby legislativ pentru agenți economici;

-intervențiile în actul de justiție… nu pot fi explicate.

Mai mult, ai mințit că discuțiile interceptate sunt false!

Nu ești nici credibil nici integru.

„Și să nu spui nimănui că Putin e de vină sau războiul pentru ilegalitățile și manipulările ce au fost aduse la cunoștința publicului larg. După ceea ce se developează public, pleacă! Știu, echipa încearcă să te salveze, dar îți face mai rău. De dosar penal puțin probabil că vei reuși să scapi mai devreme sau mai târziu. Nu încerca să manipulezi, să distrugi probele. Solicită să fii judecat în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției”, spune Nagacevschi.

Ieri, 9 noiembrie, au fost publicate mai multe discuții atribuite ministrului Justiției, Sergiu Litvinneco. Corespondența a fost plasată pe conturile de telegram ale Maiei Sandu și Andrei Spînu, care au fost și ele sparte.

Litvinenco a venit cu o reacție și a spus că discuțiile care circulă în spațiul public și care aparent ar fi de pe canalul său de Telegram, sunt un fals ordinar.

Tot ieri, și Fadei Nagacevschi a scris pe pagina sa de facebook că regretă că discuțiile private dintre el și Litvinenco au fost interceptate în mod ilegal și făcute publice.

#nagacevschi. litvinenco #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.