Cine pune mâna pe pământul Moldovei? Datele statistice arată o schimbare radicală

Agricultura Republicii Moldova trece printr-o schimbare structurală. Datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) arată că micii fermieri pierd constant terenuri agricole, în timp ce întreprinderile mari își extind prezența în sector.

Potrivit publicației „Activitatea agricolă a micilor producători agricoli în Republica Moldova”, suprafața terenurilor agricole utilizate de gospodăriile țărănești cu până la 10 hectare s-a redus de la 383 mii hectare în 2022 la doar 285 mii hectare în 2025. În doar trei ani, micii fermieri au pierdut aproape 100 de mii de hectare, iar ponderea lor în totalul terenurilor agricole ale țării a scăzut de la 17,2% la 13%.

În paralel, întreprinderile și organizațiile agricole și-au consolidat pozițiile. Suprafața terenurilor exploatate de acestea a crescut de la 929,8 mii hectare la 951,8 mii hectare și ajuns controleze peste 43% din terenurile agricole ale țării.

Totodată, gospodăriile populației rezistă mai bine decât fermele mici. Suprafața exploatată de gospodăriile casnice a crescut de la 336,9 mii hectare în 2022 la 378 mii hectare în 2025, reprezentând 17,2% din totalul terenurilor agricole.

BNS arată că micii producători continuă să joace un rol esențial în asigurarea alimentelor consumate de populație. În 2025, aceștia dețineau 95,5% din suprafețele cultivate cu cartofi, aproape 90% din suprafețele cu legume de câmp și peste 86% din culturile de pepeni verzi și galbeni.

Mai mult, micii producători au realizat 89% din recolta totală de cartofi a țării, 68,3% din producția de legume și 93% din producția de fasole. În schimb, la culturile industriale și de export, precum floarea-soarelui și soia, domină marile exploatații agricole.

O altă tendință remarcată de statisticieni este reducerea suprafețelor însămânțate de micii producători agricoli. Acestea au scăzut de la 493,1 mii hectare în 2022 la 424,1 mii hectare în 2025, ceea ce confirmă procesul de retragere treptată a fermelor mici din activitatea agricolă.

Datele sugerează că agricultura moldovenească devine tot mai concentrată în mâinile companiilor mari, în timp ce micii fermieri își reduc prezența. Totuși, în sectoarele care asigură hrana de bază a populației cartofi, legume și fasole gospodăriile mici și cele familiale continuă să fie coloana vertebrală a producției agricole naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pamin #Agricultură #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul înăsprește măsurile pentru gestionarea crizei energetice și a deficitului hidrologic. Comisia Națională de Management al Crizelor, prezidată de premierul Vasile Tofan, a aprobat un nou pachet de măsuri care vizează reducerea consumului de energie electrică, limitarea utilizării apei și consolidarea securității aprovizionării.

Deciziile au fost adoptate în contextul stării de alertă în sectorul energetic și al agravării situației hidrologice pe fluviul Nistru, pe fondul diminuării producției de energie în regiune și al scăderii debitelor de apă.

Pentru a proteja consumul intern, Î.S. „Moldelectrica” va suspenda exporturile comerciale de energie electrică în intervalul 18:00–22:00, cu excepția cantităților necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public.

În paralel, Energocom va identifica surse alternative de energie din România, Ucraina și alte piețe accesibile, iar procedurile de racordare la rețea a bateriilor de stocare și a noilor centrale regenerabile vor fi accelerate.

Autoritățile introduc și măsuri temporare de reducere a consumului de energie electrică în intervalele 06:00–09:00 și 18:00–23:00.

Printre acestea se numără: reducerea cu cel puțin 30% a iluminatului în clădirile publice și spațiile comerciale, deconectarea havuzurilor, iluminatului decorativ, arhitectural și publicitar în intervalul 18:00–06:00, reorganizarea proceselor industriale cu consum mare de energie în afara orelor de vârf, adaptarea funcționării stațiilor de pompare ale operatorilor de apă și canalizare și recomandarea adresată locatarilor blocurilor de a evita utilizarea lifturilor în orele de consum maxim pentru a reduce riscul blocării acestora în cazul unor eventuale întreruperi ale energiei electrice.

Pe fondul scăderii nivelului Nistrului, Comisia a decis limitarea utilizării apei pentru activități neesențiale, precum umplerea piscinelor, spălarea străzilor și trotuarelor sau alte consumuri recreative.

Totodată, captarea apei din Nistru pentru irigații va fi permisă doar pe timpul nopții, între orele 21:00 și 06:00, cu prioritate pentru culturile horticole. Ministerul Mediului va putea suspenda temporar captările în sectoarele unde nivelul apei va ajunge la praguri critice.

Autoritățile locale vor activa sondele de rezervă, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va pregăti distribuirea apei potabile prin cisterne mobile în localitățile care ar putea fi afectate.

În același timp, Apă-Canal Chișinău va realiza lucrările necesare pentru menținerea alimentării cu apă a capitalei, iar monitorizarea calității apei va fi intensificată.

Comisia Națională de Management al Crizelor precizează că măsurile completează deciziile adoptate la 28 iulie și au drept scop prevenirea unor perturbări în alimentarea cu energie și apă, protejarea populației și menținerea funcționării serviciilor esențiale. Nerespectarea deciziilor adoptate atrage răspundere conform legislației.