Cine sunt cei 15 CAMPIONI ai schimbării? Fiecare dintre ei aduc schimbarea spre bine a comunităților în care trăiesc

24 Sept. 2021, 14:03
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 14:03 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Sunt 15 la număr, au vârste diferite, activează în diverse domenii, dar sunt uniți de un lucru măreț: fiecare dintre ei/ele aduc schimbarea spre bine a comunităților în care trăiesc. Vorbim despre cei 15 campioni ai schimbării, desemnați în cadrul Galei „Champions of Change” 2021, organizată de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) în colaborare cu Friedrich Naumann Foundation for Freedom, miercuri, 22 septembrie.

Scopul evenimentului, care se află în acest an la cea de-a treia ediție, este de a desemna și a premia persoane cu idei progresiste, inițiative remarcabile și acțiuni cu impact, care produc schimbarea spre bine a societății în care trăim.

Igor Ciurea, președintele LID Moldova„Diversitatea campionilor noștri este foarte mare, avem persoane care activează în domeniul non-guvernamental, avem oameni care fac artă și schimbă prin artă comunitățile lor, avem oameni din IT, care aduc schimbări sociale prin IT. Sunt convins că în Republica Moldova sunt mulți campioni ai schimbării pe care sperăm să-i putem descoperi la edițiile viitoare ale Galei „Champions of Change”.

În cei trei ani de când în Republica Moldova se organizează Gala „Champions of Change”, LID Moldova și Friedrich Naumann Foundation for Freedom au desemnat și premiat 45 de campioni ai schimbării: „Nu ne vom opri la acest număr. Vom organiza în fiecare an acest eveniment pentru că este important. Societatea civilă este importantă pentru noi, cei de la Fundația Friedrich Naumann, pentru că voi sunteți rațiunea pentru care noi existăm. Pentru că voi, prin ceea ce faceți fiecare la locul său, schimbând câte un pic lucrurile, contribuiți la faptul ca oamenii să vrea să rămână aici, acasă”, a declarat Raimar Wagner, director de proiect Friedrich Naumann Foundation pentru Libertate România și Republica Moldova.

Cei 15 laureați ai Galei „Champions of Change” 2021 sunt:

  1. Dinu ȚURCANU, prorector informatizare, relaţia cu mediul socio-economic, imagine şi comunicare, Universitatea Tehnică a Moldovei;
  2. Mihaela ȚARANU, președintă „Code For Moldova”;
  3. Anetta DABIJA, specialistă în Istorie și Relații Internaționale;
  4. Constantin ȘEVCIUC, antreprenor, fondator „Chateau Cristi”;
  5. Mariana ȚURCAN, directoarea A.O. „Asociația pentru Dezvoltare Creativă”;
  6. Ludmila ADAMCIUC, fondatoarea organizației „Prietena mea”;
  7. Victoria DUNFORD, fondatoarea Centrului model pentru tinerii cu dizabilități din Nordul Moldovei „Phenix”;
  8. Anatolie BOLEA, fondatorul Centrului de Consiliere și Dezvoltare Personală www.rethink.center – o platformă de consiliere gratuită pentru adolescenți și tineri;
  9. Doina CERNAVCA, directoare executivă a asociației obstești „Ajută un Om”;
  10. Victoria MOROZOV, directoarea Asociației Obștești „The Moldova Project”;
  11. Natan GARȘTEA, consilier pe economie și comunicare al guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, autor al podcastului „Istoria Moldovei”;
  12. Andriano MARIAN, fondatorul Orchestrei de Tineret a Moldovei și al proiectelor Voices of Moldova, Expediția Muzicală „La, la Play”.
  13. Einar VALLBAUM, consolul onofiric al Moldovei în Estonia;
  14. Igor BELEI, director executiv al misiunii sociale „Diaconia”
  15. Veronica CREȚU, copreședinta Comitetului Național pentru o Guvernare Deschisă.

Trei dintre cei 15 campioni ai schimbării au câștigat câte un grant în valoare de câte o mie de euro, oferit de organizatorii ”Champions of Change” 2021 pentru a-i încuraja și a-i motiva să continuie realizarea inițiativelor și a ideilor cu impact, spre binele societății în care trăim. Câștigătoarele ediției din acest an sunt: Ludmila Adamciuc, Mihaela Țaranu și Victoria Morozov.

Mihaela Țaranu este președintă a organizației „Code For Moldova”. Unul dintre cele mai recente proiecte realizate de către echipa ei este inițitiva „Împreună împotriva COVID-19”:  „Organizația noastră răspunde problemelor societății cu soluții de digitalizare și ne dorim mult ca acestea să creeze o societate mai puternică. Îmi doresc ca în fiecare dintre noi să fie acel agent al schimbării, pentru că anume credința că fiecare dintre noi face diferența, face diferența”.

Ludmila Adamciuc este mama unei fetițe cu Sindromul Down pe nume Beatrice, în vârstă de patru ani. Prin prezența ei activă în mediul online, Ludmila promovează toleranța și acceptarea copiilor cu un cromozom în plus, iar de curând  fondat Asociația Obștească „Prietena Mea”, prin intermediul căreia își propune să contribuie la dezvoltarea timpurie a cât mai mulți copii cu Sindromul Down din Republica Moldova: „Vă provoc în luna octombrie să purtați galben și albastru, culorile dinstincte Sindromului Down, deoarece este considerată luna conștientizării și acceptării Sindromului Down la nivel internațional”.

Victoria Morozov este directoarea Asociației Obștești „The Moldova Project”, care din anul 2008 până în prezent a ajutat sute de familii social vulnerabile să ajungă la un mod de viață sustenabil și autosuficient: „Am fondat această asociație pentru că iubesc foarte mult oamenii în general, dar am foate multă empatie pentru oamenii vulnerabili (…). Acest premiu pentru mine înseamnă încă o confirmare a faptului că problemele cu care noi luptăm zi de zi ca și echipă sunt reale și ele trebuie soluționate”.

Istoria celor 15 campioni ai schimbării vor putea fi prezentate de către partenerii media ai evenimentului: youth.md, agora.md, bani.md, diez.md și realitatea.md.

LID Moldova este o organizație independentă, non-profit, înființată în anul 2019, de către un grup de tineri profesioniști, lideri de opinie și specialiști în domeniile lor de activitate.

Champions of Change 2021 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.