Cine sunt grangurii de la microfinanțare care domină piața! Regulile mai dure le-au tăiat din pofta de creditare

Sectorul de creditare nebancară a acordat credite nebancare/leasing financiar în valoare de 2,9 mlrd lei, în descreștere cu 6,2% față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Pe categorii, 0,2 mlrd lei au fost acordate de către sectorul asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), în scădere cu 10,25%, și 2,7 mlrd lei de către sectorul organizațiilor de creditare nebancară (OCN) sau cu 5,9% mai puțin decât în trimestrul similar al anului precedent.

„Unul din motivele de bază care a condiționat descreșterea creditelor acordate a fost intrarea în vigoare la data de 1 septembrie 2022 a Regulamentului privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară (Hotărârea CNPF 20/5/2022), care stabilește criterii exprese aferente modului de evaluare a bonității consumatorului în scopul neadmiterii supra îndatorării acestuia”, spune CNPF.

Datele CNPF mai relevă că în nouă luni ale anului 2022, cel mai mare profit l-a avut Microinvest – 197,3 mil. de lei, EasyCredit – 184,4 mil. de lei, IuteCredit – 51,1 mil. de lei, Sebo – 45,4 mil. de lei și Express Leasing & Microcredit – 28,7 mil. de lei. Profitul tutor companiilor de microfinanțare a însumat 778 mil. de lei.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere cu 2,2 mlrd lei, constituind peste 15,2 mlrd lei, la situația din 30 septembrie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au însumat aproximativ 14 mlrd lei (+18,9%), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a rămas la nivelul anului trecut și a alcătuit circa 1,2 mlrd lei.

Rata creditelor neperformante (mai mari de 90 de zile) per sector OCN a înregistrat nivelul de 12,5%, în scădere cu 1,6 p.p, iar per sector AEÎ – 7,7%, în creștere cu 1,6 p.p. față de nivelul înregistrat la finele trimestrului III 2021.

La 1 octombrie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 131 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, iar 33 OCN aveau activitatea suspendată. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 223 asociații de economii și împrumut, dintre care 161 – licență de categoria A, 62 – licență de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microcreditare #bani #credite #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.