Cine sunt grangurii de la microfinanțare care domină piața! Regulile mai dure le-au tăiat din pofta de creditare

Sectorul de creditare nebancară a acordat credite nebancare/leasing financiar în valoare de 2,9 mlrd lei, în descreștere cu 6,2% față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Pe categorii, 0,2 mlrd lei au fost acordate de către sectorul asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), în scădere cu 10,25%, și 2,7 mlrd lei de către sectorul organizațiilor de creditare nebancară (OCN) sau cu 5,9% mai puțin decât în trimestrul similar al anului precedent.

„Unul din motivele de bază care a condiționat descreșterea creditelor acordate a fost intrarea în vigoare la data de 1 septembrie 2022 a Regulamentului privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară (Hotărârea CNPF 20/5/2022), care stabilește criterii exprese aferente modului de evaluare a bonității consumatorului în scopul neadmiterii supra îndatorării acestuia”, spune CNPF.

Datele CNPF mai relevă că în nouă luni ale anului 2022, cel mai mare profit l-a avut Microinvest – 197,3 mil. de lei, EasyCredit – 184,4 mil. de lei, IuteCredit – 51,1 mil. de lei, Sebo – 45,4 mil. de lei și Express Leasing & Microcredit – 28,7 mil. de lei. Profitul tutor companiilor de microfinanțare a însumat 778 mil. de lei.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere cu 2,2 mlrd lei, constituind peste 15,2 mlrd lei, la situația din 30 septembrie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au însumat aproximativ 14 mlrd lei (+18,9%), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a rămas la nivelul anului trecut și a alcătuit circa 1,2 mlrd lei.

Rata creditelor neperformante (mai mari de 90 de zile) per sector OCN a înregistrat nivelul de 12,5%, în scădere cu 1,6 p.p, iar per sector AEÎ – 7,7%, în creștere cu 1,6 p.p. față de nivelul înregistrat la finele trimestrului III 2021.

La 1 octombrie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 131 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, iar 33 OCN aveau activitatea suspendată. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 223 asociații de economii și împrumut, dintre care 161 – licență de categoria A, 62 – licență de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microcreditare #bani #credite #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republica Moldova dă semne de revenire în 2025, cu mai mulți indicatori pozitivi decât negativi față de anul precedent, însă ritmul de creștere rămâne modest, iar vulnerabilitățile structurale persistă. Concluziile aparțin expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS Viitorul, prezentate vineri, 26 decembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Potrivit estimărilor expertului, Produsul Intern Brut va crește în 2025 cu 2,7%, după un avans de doar 0,1% în 2024, evoluție determinată în principal de revenirea sectorului agricol. Chiar și așa, nivelul PIB-ului nu va ajunge nici în acest an la pragul de dinaintea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În ultimii cinci ani, creșterea medie anuală a PIB-ului a fost de doar 0,5%, mult sub media globală.
Producția industrială este estimată să avanseze în 2025 cu 4,5%, după trei ani consecutivi de scădere. Cu toate acestea, industria va rămâne la aproximativ 92% din maximul istoric atins în 2021, iar pe parcursul ultimului deceniu creșterea cumulată a fost de doar 8%, o evoluție considerată îngrijorătoare. În agricultură, după un declin sever în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Veaceslav Ioniță avertizează însă asupra dependenței excesive de climă și subliniază necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă.

Pe piața muncii, populația ocupată continuă să se reducă, cu un minus de aproximativ 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, pe fondul migrației externe. În același timp, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu circa 10 mii de persoane.

Exporturile de bunuri și servicii sunt estimate la aproximativ 6,8 miliarde de dolari în 2025, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși pragul de 3 miliarde de dolari, devenind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, cu o revenire modestă.
Salariul mediu lunar este estimat la 15.700 de lei, în creștere reală cu 4,1%, iar pensia medie pentru limită de vârstă a depășit pentru prima dată 4.000 de lei, ajungând la 4.200 de lei.

Totuși, inflația ridicată din ultimii ani a erodat semnificativ efectul acestor majorări. Rata inflației este estimată la 7,1% în 2025, sub nivelul record de 34% din 2022, dar încă ridicată. În lipsa unor șocuri majore, inflația ar putea coborî spre 5% în 2026. Din 2020 până în prezent, prețurile au crescut cumulativ cu 77%.
Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate cumpăra dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida majorărilor nominale de venituri.

„Economia Republicii Moldova se află într-o recuperare modestă, dar rămâne extrem de dependentă de agricultură, climă și factori externi. Fără investiții în industrializare, valoare adăugată și diversificare economică, decalajele față de economiile dezvoltate vor continua să se adâncească”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#criză #economie #Moldova