Cine sunt grangurii de la microfinanțare care domină piața! Regulile mai dure le-au tăiat din pofta de creditare

08 Dec. 2022, 10:35
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
08 Dec. 2022, 10:35 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Sectorul de creditare nebancară a acordat credite nebancare/leasing financiar în valoare de 2,9 mlrd lei, în descreștere cu 6,2% față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Pe categorii, 0,2 mlrd lei au fost acordate de către sectorul asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), în scădere cu 10,25%, și 2,7 mlrd lei de către sectorul organizațiilor de creditare nebancară (OCN) sau cu 5,9% mai puțin decât în trimestrul similar al anului precedent.

„Unul din motivele de bază care a condiționat descreșterea creditelor acordate a fost intrarea în vigoare la data de 1 septembrie 2022 a Regulamentului privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară (Hotărârea CNPF 20/5/2022), care stabilește criterii exprese aferente modului de evaluare a bonității consumatorului în scopul neadmiterii supra îndatorării acestuia”, spune CNPF.

Datele CNPF mai relevă că în nouă luni ale anului 2022, cel mai mare profit l-a avut Microinvest – 197,3 mil. de lei, EasyCredit –  184,4 mil. de lei, IuteCredit – 51,1 mil. de lei, Sebo – 45,4 mil. de lei și Express Leasing & Microcredit – 28,7 mil. de lei. Profitul tutor companiilor de microfinanțare a însumat 778 mil. de lei.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere cu 2,2 mlrd lei, constituind peste 15,2 mlrd lei, la situația din 30 septembrie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au însumat aproximativ 14 mlrd lei (+18,9%), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a rămas la nivelul anului trecut și a alcătuit circa 1,2 mlrd lei.

Rata creditelor neperformante (mai mari de 90 de zile) per sector OCN a înregistrat nivelul de 12,5%, în scădere cu 1,6 p.p, iar per sector AEÎ – 7,7%, în creștere cu 1,6 p.p. față de nivelul înregistrat la finele trimestrului III 2021.

La 1 octombrie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 131 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, iar 33 OCN aveau activitatea suspendată. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 223 asociații de economii și împrumut, dintre care 161 – licență de categoria A, 62 – licență de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

14 Ian. 2026, 21:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 21:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor pregătește un nou mecanism de impozitare a coletelor comandate din străinătate, care va înlocui procedurile vamale clasice cu un sistem simplificat de taxare direct la momentul plății online. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, autoritățile au renunțat la ideea introducerii unor taxe vamale clasice pentru coletele mici, pentru a evita birocrația și costurile administrative ridicate. În schimb, Moldova va aplica un model similar celui folosit în mai multe state europene, inclusiv România, bazat pe o taxă fixă per colet, adăugată la TVA.
„Nu vrem să complicăm matematica și nici să transformăm asta într-o procedură vamală. Vom avea TVA din valoare și o taxă fixă pe colet, care să acopere și cheltuielile de procesare”, a explicat Gavriliță.

Conform formulei prezentate, fiecare colet va fi impozitat cu TVA aplicat la valoarea declarată a produsului, la care se va adăuga o taxă minimă de procesare de 20 de lei per colet, echivalentul a aproximativ 3 euro, cu un prag orientativ de până la 60 de lei pentru coletele mai mari sau mai complexe.

Ministrul a subliniat că scopul reformei nu este de a descuraja comerțul online, ci de a introduce un mecanism echitabil și predictibil, care să nu creeze disconfort major pentru cetățeni, dar să asigure colectarea corectă a taxelor la buget.

Un element-cheie al reformei este digitalizarea procesului: în următoarele luni, platformele internaționale de comerț electronic vor fi integrate într-un sistem prin care taxele vor fi reținute automat la momentul plății, iar sumele vor fi transferate direct către bugetul Republicii Moldova. Astfel, cumpărătorii nu vor mai trebui să achite nimic suplimentar la livrare sau să interacționeze cu vama.

„Ideea este ca cetățeanul să plătească un preț corect încă din magazinul online, iar toate taxele să fie transferate automat la buget. După asta, coletul vine direct la ușă, fără alte griji”, a precizat Gavriliță.

Noul sistem ar urma să devină funcțional după ce un număr suficient de platforme va fi conectat la sistemul fiscal moldovenesc, termenul orientativ indicat fiind în următoarele câteva luni, dar nu mai devreme de 1 iulie.